Concluziile unui studiu efectuat recent de Horvath & Partners releva ca 97% dintre proiectele de infrastructura mare, raportat atat la nivel global cat si la Romania, au avut intarzieri de implementare din cauza relatiei deficitare cu organismele de reglementare si a amenzilor rezultate din neintelegerea regulamentelor. Alte motive care stau la baza inaintarii greoaie sunt organizarea ineficienta a proceselor si competentelor interne, precum si viciile de colaborare cu contractorii. Dezvoltarea strategiilor locale in principalele centre urbane ale tarii treneaza, iar acest fapt genereaza lipsa de coerenta a proiectelor.

Fara o imbunatatire a implementarii proiectelor de infrastructura, municipiile din Romania vor ramane departe de a atinge statutul de orase inteligente care, potrivit Comisiei Europene, reprezinta o comunitate in care serviciile si retelele traditionale sunt eficientizate prin folosirea tehnologiilor de telecomunicatii si digitale in sprijinul cetatenilor si economiei.

In prezent, aproximativ 20 de orase importante din Romania au demarat initiative de dezvoltare inteligenta aliniate nevoilor economiei si locuitorilor sai, dintre care minimum 10 au fost incepute in 2020. Printre acestea, in 2020 s-au distins ca exemple de gandire strategica: Alba Iulia, cu 106 proiecte, Cluj-Napoca, cu 54, Timisoara cu 26 si Oradea, care numara 17 proiecte. Oradea s-a remarcat prin rata mare de atragere a fondurilor europene, care s-a ridicat la 200%, in comparatie cu media nationala care se situeaza la 38,9%. Astfel, in perioada 2014-202, Oradea va absorbi 255,5 milioane euro, care sunt alocate in domeniile: mobilitate inteligenta, mod de viata inteligent, guvernanta inteligenta, mediu inconjurator inteligent si economie inteligenta.

Studiul Horvath & Partners a inclus si 50 de orase inteligente si proiecte mari destinate sa devina orase inteligente la nivel global, dintre care cinci reprezinta repere de reusita in ceea ce priveste practicile aplicate si implementarea strategiilor: Seoul, Barcelona, Milano, Dubai si Copenhaga. Conform analizei, principalele trei caracteristici care stau la baza reusitei unui proiect de oras inteligent sunt: (1) in 98% dintre cazuri, definirea si implementarea unor structuri eficiente de gestionare a proiectului, inainte de inceperea acestuia; (2) 97% dintre proiecte au beneficiat de implicarea activistilor de mediu si a comunitatilor locale, inaintea demararii, nu la finalul proiectului; (3) in 92% dintre initiative, pastrarea unei relatii bune cu contractorii a fost factorul de succes.

Din perspectiva opusa, cauzele majore care duc la esecul unor proiecte mari de infrastructura sunt: (1) intarzieri cauzate de o autoritate de reglementare - 97%; (2) amenzi aplicate de o autoritate de reglementare - 95%; (3) un model operational ineficient si o relatie deficitara cu contractorii – 90%.

“In afara de initiativele de succes pe care le-am analizat, putem trage concluzii importante si din aspectele care au generat proiecte ineficiente. Printre acestea am remarcat lipsa intelegerii corecte a asteptarii organismelor de reglementare si comunicarea defectuoasa cu acestea, precum si interpretarea eronata a cadrului de reglementare. Anii urmatori sunt definitorii pentru evolutia economica si sociala a Romaniei. Avand in vedere volumul semnificativ al fondurilor disponibile, succesul dezvoltarii tarii noastre este, mai mult ca niciodata, legat de eficienta structurilor pe care le definim pentru a gestiona proiectele importante si gradul in care reusim sa absorbim banii primiti din partea Uniunii Europene. Integrarea sistemelor inteligente in strategia de dezvoltare urbana este o prioritate, iar investitiile in orasele inteligente trebuie sprijinite prin valorificarea sinergiei dintre fondurile publice existente, cele europene, nationale si regionale”, a declarat Vlad Gheorghe, reprezentant Horvath & Partners.

In exercitiul bugetar viitor, aferent perioadei 2021 – 2027, Romania va beneficia de peste 80 miliarde euro. Potrivit reprezentantilor Horvath & Partners, tara noastra va trebui sa-si mareasca de 3 – 4 ori capacitatea de absorbtie, pentru a le putea utiliza in proportie de 100%. O parte importanta a acestor fonduri, cele pentru reconstructie si dezvoltare, sunt insa conditionate de absorbtia fondurilor pana in 2026.