Aproximativ 46% dintre romani sustin ca au cheltuit mai putini bani in perioada regimului de izolare, peste media europeana de 44%, in timp ce 31% dintre acestia spun ca au economisit mai mult, putin peste media europeana de 30%, potrivit unui studiu international al ING. Impactul pandemiei Covid-19 si al masurilor restrictive impuse s-a resimtit si in comportamentul financiar al europenilor in ceea ce priveste gestionarea cheltuielilor si obiceiurile de economisire. O parte dintre acestia si-au limitat cheltuielile ca urmare a reducerii veniturilor, in timp ce altii au economisit bani fara sa isi dea seama, la sfarsitul fiecarei saptamani, pentru ca nu au avut posibilitatea sa isi desfasoare activitatile cotidiene. Pentru o alta parte dintre acestia, economisirea a reprezentat o decizie constienta pentru a face fata incertitudinii date de pandemia Covid-19.

 

Aproximativ 46% dintre romani spun ca au cheltuit mai putini bani pe perioada regimului de izolare, peste media europeana de 44%, iar primele locuri au fost ocupate de luxemburghezi si italieni (la egalitate, cu 55%) si englezi (51%). De asemenea, 31% dintre romani spun ca au economisit mai mult, putin peste media europeana de 30%. Tot luxemburghezii declara ca au economisit cel mai mult (41%), fiind urmati de turci (35%), iar la polul opus, se afla cehii (18%) si austriecii (23%).

Clientii ING Bank Romania au fost vizibil mai preocupati sa economiseasca dupa declansarea starii de urgenta. Astfel, conturile de economii deschise in mediul digital au fost in crestere, in special dupa lansarea optiunii Round Up (pe 11 aprilie), care permite clientilor sa isi rotunjeasca cheltuielile si sa economiseasca intr-un mod mai simplu. Mai exact, intre 27 aprilie si 4 mai, cresterea a fost de 365% fata de aceeasi perioada a anului trecut. In primele cinci saptamani de la lansare, 50.000 clienti au activat si folosit Round Up. Totodata, noul serviciu a avut cea mai mare rata de adoptie in Romania din toate tarile din grupul ING, ilustrand interesul romanilor pentru solutii digitale, dar si pentru economisire.

In luna mai 2020, 35% dintre romani au declarat ca nu au deloc economii, insa ponderea este in descrestere cu patru procente, comparativ cu 39% in decembrie 2019. Totusi, romanii se situeaza inca pe ultimul loc cand vine vorba de economii.

 

"Impactul exceptional al crizei generate de pandemia Covid-19 va avea efecte complexe in economie, atat pe termen scurt - prin contractia economica pe care o estimam la -5,5% in 2020 -, dar si pe termen mediu si lung, prin schimbarea comportamentului consumatorilor sub impactul evolutiei epidemiologice, respectiv a masurilor de combatere a acesteia. In acest sens, ne asteptam la o crestere a inclinatiei spre economisire, in linie cu ultimele cifre privind evolutia depozitelor populatiei care au atins noi maxime istorice in luna mai (cu 15,2% mai mult decat in aceeasi perioada din 2019). Avand in vedere capacitatea generala mai scazuta a romanilor de a economisi (35% din gospodarii declarand ca nu au economii), dar si perspectiva imediata de intrerupere a ritmului de crestere a veniturilor, este probabil ca o buna parte din economiile suplimentare sa fie rezultatul unui comportament de consum mai prudent", a declarat Valentin Tataru, economist ING Bank Romania.

 

Aproape 76% dintre romani declara ca s-ar simti mai confortabil daca ar avea un nivel mai mare de economii (in crestere cu cinci procente fata de decembrie 2019), comparativ cu media europeana de 68%, fiind intrecuti doar de polonezi (82%) si cehi (78%).

La nivel european, luxemburghezii au cele mai multe economii (92%), fiind urmati de olandezi (80%) si cehi (79%). In medie, 26% dintre respondentii europeni au declarat ca nu au deloc economii, in scadere de la 28%.

Desi studiul arata o anumita tendinta spre economisire, procentul europenilor care nu au deloc economii a ramas stabil - 26% in mai 2020, comparativ cu 28% in decembrie 2019. De-a lungul ultimilor opt ani, ponderea a fluctuat constant intre 25% si 35%. Familiile cu o pozitie financiara relativ stabila tind sa economiseasca mai mult, in timp ce grupurile care se aflau deja intr-o stare de vulnerabilitate financiara economisesc mai putin, iar aceasta discrepanta este si mai vizibila in aceasta perioada.

 

Dintre respondentii care au bani pusi deoparte, doar 9% au echivalentul a mai putin de un salariu, in timp ce 24% dintre acestia au economisit valoarea a aproximativ 1 - 3 salarii. Doar 17% dintre europeni sustin ca au economisit echivalentul a peste 12 salarii. Ponderea cea mai mare privind o atitudine sanatoasa fata de economii se inregistreaza la categoria de varsta 65+ ani, reprezentata de pensionari care traiesc singuri. Una dintre recomandarile de baza in materie de securitate financiara este strangerea unui fond de urgenta, care consta in echivalentul a minim 3 - 6 salarii, pentru a face fata circumstantelor neprevazute, lipsa economiilor indicand o stare de vulnerabilitate financiara. Economiile sunt definite ca fonduri care pot fi accesate usor, asadar, studiul nu a luat in considerare economiile pe termen lung, precum fondurile de pensii sau asigurarile de viata.