In schimb, in cazul in care datele din decembrie 2015 se raporteaza la aceeasi luna din 2014, se constata tot o majorare a numarului de autorizatii eliberate pentru cladiri rezidentiale (in medie cu +190 de permise pe plan national), tendinta consemnata, de asemenea, pe seama cresterilor din diverse regiuni (cu cinci exceptii), dar mai ales din: Nord-Est (+172 de autorizatii), Sud-Muntenia (+121 de permise), respectiv Centru (+44 documente). Totusi, in Vest (-91 de autorizatii), Nord-Vest (-27 documente), Sud-Est (-17 permise), Bucuresti-Ilfov (-9 autorizatii) si Sud-Vest Oltenia (-3 documente) au avut loc scaderi, ce nu au contrabalansat, insa, trendul pozitiv.

Trebuie insa precizat faptul ca situatia din decembrie 2015, caracterizata de crestere, a fost diferita fata de cea din precedentele doua luni, insa diminuarea consecutiva a fost atenuata si chiar anulata, astfel incat se observa ca, dupa agregarea datelor pentru cele 12 luni ale anului trecut, tendinta a ramas ascendenta. Astfel, expertii institutului de statistica mai afirma ca, in intervalul ianuarie-decembrie 2015, s-au eliberat 39.112 de autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in crestere cu 3,8% fata de 2014. Astfel, in intervalul analizat, s-au inregistrat majorari in Nord-Est (+624 de autorizatii), Sud-Est (+581 de permise), Sud-Muntenia (+377 de autorizatii), Nord-Vest (+247 de documente) si Sud-Vest Oltenia (+12 autorizatii), aceste zone fiind actualmente destul de atractive, din punct de vedere al potentialelor investitii efectuate pe segmentul rezidential. Totusi, in 2015, comparativ cu anterioarele 12 luni, dupa cum era de asteptat, s-au constatat si scaderi ale numarului de autorizatii in trei regiuni de dezvoltare – mai precis in Bucuresti-Ilfov (-180 de permise), Centru (-167 documente) si Vest (-54 de autorizatii). Potrivit INS, daca se ia in considerare strict edificarea de unitati locative unifamiliale (considerate drept locuinte), recordul absolut pentru o perioada de 12 luni a continuat sa se consemneze in august 2015, cand s-au eliberat autorizatii pentru un numar de 9.055 de imobile, iar in decembrie 2015, deoarece s-au emis permise pentru 5.135 de cladiri, indicatorul respectiv s-a aflat in crestere cu +23,97% comparativ cu noiembrie 2015 (cand INS a raportat un numar de locuinte de 4.147 unitati) si a fost confirmata o apreciere de +3,76% fata de cele 4.949 de locuinte avizate in decembrie 2014. Totodata, suprafetele utile aferente unitatilor locative au devenit mai putin semnificative (luand in calcul media celor 12 luni analizate), intrucat aria utila insumata a spatiilor rezidentiale avizate in decembrie 2015 a reprezentat 550.235 mp (fiind mult mai scazuta comparativ cu 649.262 mp, cat a constituit cota comparabila din aprilie 2015, cand au fost insa avizate 5.196 de unitati) si aflandu-se totodata in scadere (-5,43%) fata de decembrie 2014, cand celor 4.949 de locuinte le-a revenit o arie de 581.850 mp. Consultand, astfel, diagrama ce prezinta numarul locuintelor autorizate in perioada decembrie 2014 – decembrie 2015, se constata ca nivelul consemnat in cea de-a opta luna a anului trecut a ramas etalonul numeric al intregului interval de referinta, deoarece, dupa cum se arata anterior, in august 2015 cladirile rezidentiale autorizate au insumat 9.055 de unitati, cu o suprafata utila ce a depasit pragul psihologic de un milion de metri patrati (mai precis 1.062.731 mp), cel mai probabil in premiera de la declansarea recesiunii. Totodata, se remarca si faptul ca nivelul din ianuarie 2015, atat ca numar de locuinte autorizate, cat si ca suprafata utila, a constituit minimul absolut al perioadei respective, deoarece s-au consemnat numai 2.500 de locuinte autorizate, cu o suprafata ce nu a depasit 301.671 mp. Mai trebuie precizat si faptul ca, in intervalul de referinta, reprezentat de anul trecut, conform datelor estimate (ce se pot rectifica), pe plan national au fost emise 237 de autorizatii pentru cladiri administrative (din care 103 in orase si 134 in mediul rural). De asemenea, 7.164 permise au vizat categoria altor cladiri (3.088 in mediul urban si 4.076 in cel rural), ceea ce denota o dinamica deosebita pe segmentul respectiv, cu precadere in comune si alte localitati.

In concluzie, situatia economica de ansamblu a ramas pozitiva in 2015 si, chiar daca, potrivit previziunilor initiale, factorul sezonier poate induce premise nefavorabile, in sensul finalizarii temporare a perioadei de maxima intensitate a lucrarilor, semnalele pentru intregul an in curs sunt optime, iar in acest moment se poate afirma ca indicatorul analizat, ce reflecta posibila dinamica a pietei de constructii imobiliare, va inregistra sigur o crestere si in exercitiul financiar ce tocmai a inceput.

Potrivit INS, sursa datelor o constituie cercetarea statistica lunara denumita „Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri” (ACC), realizata in conformitate cu reglementarile Consiliului si ale Parlamentului European. Cercetarea statistica este exhaustiva si se adreseaza institutiilor administratiei publice locale (respectiv, circa 3.300 de consilii judetene si locale). In acceptiunea institutului de statistica, autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor. Autorizatia de construire se elibereaza beneficiarului lucrarii, in temeiul si cu respectarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, in vederea inceperii lucrarilor de constructii.

„Cladirea rezidentiala este acea cladire care este folosita integral sau in cea mai mare parte (peste 50%) pentru locuit, iar imobilele nerezidentiale sunt destinate in exclusivitate sau in principal altor scopuri decat cele rezidentiale, din aceasta categorie facand parte cladirile administrative si alte cladiri. La categoria altor cladiri se cuprind: hoteluri si alte cladiri similare, cladiri pentru comertul cu ridicata si cu amanuntul, cladiri pentru transport si telecomunicatii, cladiri industriale si agricole, cladiri pentru invatamant, stiinta, cultura si arta, ocrotirea sanatatii, sport si agrement”, explica specialistii INS. Pentru informatii suplimentare, www.insse.ro, iar pentru a descarca sursa datelor, click aici!