In august 2016, autoritatile locale din intreaga tara au eliberat doar 3.970 de autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale (care sunt folosite integral sau in cea mai mare parte - peste 50% din suprafata imobilului - pentru locuire), in scadere cu 16,7% raportat la perioada similara din 2015 (cand s-a remarcat un record al numarului de astfel de permise), dar in crestere cu 11,2% fata de iulie 2016, informeaza un comunicat al Institutului National de Statistica (INS). „Datele aferente intervalului 1 - 31 august 2016 arata faptul ca s-au acordat 3.970 de autorizatii de construire pentru edificarea cladirilor rezidentiale, din care 1.675 pentru mediul urban (in crestere atat fata de luna precedenta, cand s-au emis 1.536 de autorizatii, cat si comparativ cu luna corespunzatoare din 2015, moment in care s-au raportat 1.620 de permise), precum si 2.295 pentru mediul rural (in crestere fata de cele 2.033 documente din iulie 2016 si in scadere, in raport cu 3.147 de autorizatii in august 2015). Astfel, avand in vedere structura actualizata a acestora, circa 57,8% din documentele respective sunt pentru zona rurala. Din punct de vedere al evolutiei reflectate potrivit unei baze secventiale de comparare, situatia autorizatiilor de construire din cele 31 de zile analizate arata ca, fata de luna iulie a anului 2016, s-a remarcat o crestere pe plan national (+401 autorizatii), reflectata, insa, doar in unele regiuni de dezvoltare. In consecinta, deprecieri mai mult sau mai putin importante s-au remarcat in Bucuresti-Ilfov (-59 de autorizatii) si Centru (-2 documente), iar majorari ale numarului de autorizatii emise au fost raportate pentru regiunile de dezvoltare Nord-Est (+132 de permise), Nord-Vest (+100 documente), Sud-Vest Oltenia (+92 autorizatii), Sud-Est (+66 permise), Sud-Muntenia (+54 documente) si Vest (+18 autorizatii), ceea ce reprezinta o situatie pozitiva, reflectand totodata interesul relativ crescut al investitorilor din regiunile respective pentru constructia de unitati rezidentiale, cel putin pe termen scurt, daca se are in considerare impactul factorului sezonier”, se arata in comunicatul INS. Totodata, in august a.c., comparativ cu luna august 2015, de vreme ce a avut loc o scadere anuala semnificativa, de -16,7% (corespunzatoare unui numar de -796 de documente), numarul autorizatiilor de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale s-a majorat doar in patru regiuni de dezvoltare - si cu precadere in Vest (+86 de permise), Nord-Vest (+73 autorizatii), Sud-Vest Oltenia (+15 documente) si Centru (+11 autorizatii), iar scaderi mai mult sau mai putin substantiale au fost raportate in Nord-Est (-325 documente), Bucuresti-Ilfov (-257 de asemenea acte), Sud-Muntenia (-215 permise) si Sud-Est (-184 de autorizatii).

Trebuie insa precizat faptul ca situatia din august 2016 (ca de altfel si cea din iulie a.c.), caracterizata de scadere din punct de vedere anual, a fost diametral opusa celei din primul semestru si, daca se are in vedere ca, de obicei, inceputul celui de-al doilea semestru al anului este caracterizat de un numar mai mare al autorizatiilor de construire emise de autoritati, poate fi afirmat ca evaluarile curente indica mai multe semnale de alarma, desi, asa cum se arata anterior, deprecierile au avut loc mai ales in mediul rural. Asertiunea este validata prin anuntarea faptului ca, „in perioada 1 ianuarie-31 august a.c. s-au eliberat 25.986 de autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in scadere cu -3,9% fata de acelasi interval din 2015. Majorari s-au inregistrat in regiunile de dezvoltare Vest (+439 de autorizatii), Nord-Vest (+407 documente) si Centru (+192 de permise). Scaderi relativ importante ale numarului de autorizatii eliberate pentru construirea de cladiri rezidentiale au continuat sa se remarce, insa, in mai multe regiuni de dezvoltare, mai precis in Bucuresti-Ilfov (-682 de autorizatii), Sud-Est (-513 documente), Sud-Muntenia (-414 permise), Nord-Est (-408 autorizatii) si Sud-Vest Oltenia (-72 de asemenea acte)”.

Totusi, potrivit expertilor institutului de statistica, daca se ia in considerare strict edificarea de unitati locative unifamiliale (considerate drept locuinte), recordul absolut pentru o perioada de 12 luni a continuat sa se consemneze in iunie 2016, cand s-au eliberat autorizatii pentru un numar de 10.388 de imobile, iar in ianuarie a.c., deoarece s-au emis permise pentru 2.635 de cladiri, indicatorul respectiv reprezinta minimul noii perioade de referinta. Trebuie totodata subliniat ca numarul de locuinte autorizate in august a.c., ce a ajuns la 8.896 de unitati, este asemanator celui din mai 2016 (cand s-au raportat 8.660 de unitati), astfel incat indicatorul din cea de-a opta luna a anului in curs s-a aflat in crestere cu +19,63% comparativ cu iulie 2016 (cand INS a evidentiat, insa, un numar de 7.436 de unitati), fiind confirmata si o depreciere de -1,76% fata de cele 9.055 de locuinte avizate in august 2015. Totodata, suprafetele utile aferente unitatilor locative au devenit ceva mai consistente (luand in calcul media celor 12 luni analizate), intrucat aria utila insumata a spatiilor rezidentiale avizate in august 2016 a reprezentat 944.392 mp (fiind evident mai redusa fata de 1.062.731 mp, cat a constituit cota din august 2015, cand au fost insa autorizate 9.055 de unitati) si aflandu-se totodata in crestere (+12,58%) in raport cu iulie 2016, cand celor 7.436 de locuinte le-a revenit o arie de 838.848 mp. Consultand, astfel, diagrama ce prezinta numarul locuintelor autorizate in perioada august 2015 - august 2016, fluctuatiile ariei utile devin insa evidente, deoarece se constata ca nivelul consemnat in cea de-a opta luna a anului trecut a ramas etalonul numeric al intregului interval de referinta, deoarece, in august 2015, cladirile rezidentiale autorizate au insumat 9.055 de unitati, cu o suprafata utila ce a depasit pragul psihologic de un milion de metri patrati (mai precis 1.062.731 mp, comparativ cu 1.031.121 mp din iunie a.c.). Totodata, se remarca si faptul ca nivelul din ianuarie 2016, atat ca numar de locuinte autorizate, cat si ca suprafata utila, a constituit minimul absolut al perioadei respective, deoarece s-au consemnat numai 2.635 de locuinte avizate, cu o suprafata ce nu a depasit 309.281 mp. Mai trebuie precizat si faptul ca, in intervalul de referinta, reprezentat de primele opt luni ale acestui an, pe plan national au fost emise 118 autorizatii pentru cladiri administrative (din care 75 in orase si 43 in mediul rural). De asemenea, 4.112 permise au vizat categoria altor cladiri (1.806 in mediul urban si 2.306 in cel rural), ceea ce denota o dinamica deosebita pe segmentul respectiv, cu precadere in comune si alte localitati.

In concluzie, situatia economica de ansamblu a ramas relativ pozitiva (cu unele usoare destabilizari) in primele opt luni a.c. (cu unele sincope date de perioada concediilor, din iulie-august), astfel incat, in pofida unor scaderi ce raman deocamdata punctuale, semnalele continua sa fie optimiste, desi se impune o precautie, iar in acest moment se poate afirma ca indicatorul analizat, ce reflecta posibila dinamica a pietei de constructii imobiliare cu destinatie rezidentiala, ar putea inregistra macar o stabilizare in actualul exercitiu financiar.

Potrivit INS, sursa datelor o constituie cercetarea statistica lunara denumita „Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri” (ACC), realizata in conformitate cu reglementarile Consiliului si ale Parlamentului European. Cercetarea statistica este exhaustiva si se adreseaza institutiilor administratiei publice locale (respectiv, circa 3.300 de consilii judetene si locale). In acceptiunea institutului de statistica, autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor. Autorizatia de construire se elibereaza beneficiarului lucrarii, in temeiul si cu respectarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, in vederea inceperii lucrarilor de constructii.

„Cladirea rezidentiala este acea cladire care este folosita integral sau in cea mai mare parte (peste 50%) pentru locuit, iar imobilele nerezidentiale sunt destinate in exclusivitate sau in principal altor scopuri decat cele rezidentiale, din aceasta categorie facand parte cladirile administrative si alte cladiri. La categoria altor cladiri se cuprind: hoteluri si alte cladiri similare, cladiri pentru comertul cu ridicata si cu amanuntul, cladiri pentru transport si telecomunicatii, cladiri industriale si agricole, cladiri pentru invatamant, stiinta, cultura si arta, ocrotirea sanatatii, sport si agrement”, explica specialistii INS. Pentru informatii suplimentare, www.insse.ro, iar pentru a descarca sursa datelor, click aici!