Asteptarile economice pesimiste ale populatiei si inclinatia slaba spre consum vor tempera inflatia, dar nu favorizeaza cresterea economiei, este principala concluzie a unui rtudiu IRSOP privind psihologia, economia si viata romanilor in 2021. Astfel, mai putin de jumatate dintre cei care au raspuns cercetarii statistice (41%) estimeaza ca vor cheltui mai mult in acest an decat in 2020, 38% estimeaza ca vor cheltui la fel si 19% chiar mai putin, in contextul in care 55% cred ca traiul zilnic se va scumpi in 2021.

"Cand vorbesc despre cheltuieli oamenii includ atat cheltuielile necesare, cat si cele discretionare pe care toti le facem din venitul disponibil, dupa ce achitam obligatiile curente. Inseamna ca atunci cand cred ca vor cheltui mai mult in viitor, ei presupun si o posibilitate de scumpire a vietii. De altfel, 55% cred ca in 2021 cheltuielile lor necesare sau zilnice vor fi ceva mai mari, 33% se asteapta ca vor fi cam la fel si numai 10% au motive sa creada ca vor fi mai mici", arata rezultatele sondajului IRSOP.

In ceea ce priveste intentiile de renovari sau reparatii ale locuintelor, 32% au declarat ca au realizat cheltuieli in acest sens in 2020 si 33% spun ca vor aloca fonduri in acest sens in 2021. De asemenea, procentul celor care planuiesc sa achizitioneze o locuinta in acest an s-a triplat de la 3% in 2020 la 9% in 2021, iar al celor care vor sa-si deschida o afacere s-a majorat de cinci ori, de la 1% in 2020 la 5% in 2021.

 

Consumul ar putea fi mai mare daca oamenii ar avea bani mai multi. Cand veniturile cresc, ei cumpara mai multe bunuri si servicii precum si cantitati mai mari din ceea ce cumpara de obicei. Numai ca majoritatea romanilor nu se asteapta ca veniturile lor sa creasca in 2021: 54% spun ca incasarile vor fi similare cu cele de anul trecut, 17% spun ca vor fi mai mici, iar 27% cred ca vor fi mai mari, mai arata sondajul IRSOP. "Economistii cred ca gospodariile au ramas cu bani disponibili dupa restrictiile de anul trecut, iar odata cu relaxarea va urma o avalansa de cheltuieli care ar putea sa aprinda inflatia. Datele noastre nu confirma aceasta ipoteza", noteaza autorii studiului.

 

Preturile conteaza in estimarea cheltuielilor viitoare. Daca preturile raman pe loc, oamenii isi pot permite sa cumpere mai mult fara sa renunte la alte alternative. Costul oportunitatii este mic, spun economistii, ceea ce incurajeaza cheltuielile. Dar populatia nu crede ca preturile vor fi stabile. Aproape doua treimi (63%) se asteapta ca preturile vor creste mult, iar 30% anticipeaza o crestere ceva mai potolita. Cand au impresia ca vor plati mai mult in viitor, oamenii ori cumpara in avans ca sa bata inflatia, ceea ce nu e cazul la noi pentru ca veniturile sunt mici, ori reduc cheltuielile ca sa se protejeze.

 

Cand incertitudinea persista, iar oamenii se asteapta la stagnare sau la inrautatirea vietii ei raspund nu numai prin reducerea cheltuielilor discretionare, ci si prin trecerea la economisirea de protectie. In pofida crizei medicale, 33% spun ca anul trecut au reusit sa economiseasca bani, iar in anul curent aproape jumatate din romani (46%) spun ca au intentia sa puna un ban de-o parte.

 

Conform IRSOP, pentru cei mai multi, imbunatatirea vietii pare sa ramana un vis. Mai mult de doua treimi (69%) cred ca bunastarea se duce in jos, iar 21% se asteapta la un nivel de viata cel mult stabil.

"Viitorul influenteaza prezentul. Cheltuielile pe care oamenii le fac azi tin cont de ce va fi maine. Daca anticipatiile despre preturi, venituri si bunastare sunt pesimiste oamenii ingusteaza plaja de scopuri investitionale, reduc cheltuielile la toate nivelurile de pret si incearca sa economiseasca mai mult. Vestea buna e ca scade pericolul de inflatie. Vestea mai putin buna este ca economia in ansamblu incepe sa sufere din lipsa de cerere", mai noteaza IRSOP.

***

Pentru acest sondaj, IRSOP a intervievat telefonic 810 persoane in perioada 18-28 ianuarie 2021. Esantionul este reprezentativ pentru populatia rezidenta in varsta de peste 18 ani din Romania. Toleranta de esantionare este ±3,5%. Sondajul a fost finantat de IRSOP, institut independent de cercetare si consultanta.