Economia noastra este cu adevarat europeana cand va atinge performantele economiei europene si se va cupla firesc la dinamica ei, aceasta fiind cu adevarat o tinta irepresibila, a declarat, joi, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, la o conferinta de specialitate.

"Prima invatatura pe care o aduc in atentia dumneavoastra este extrasa din realitatea ultimului deceniu si jumatate si constituie o premisa pentru aceste discutii legate de modelul de economie. Este indubitabil ca azi ar trebui sa gandim pe doua nivele constructia si functionarea unui model: primul nivel tine de esenta si rostul a ceea ce este modelul de economie al Uniunii Europene, al doilea nivel vizeaza ceea este obligatoriu pentru orice economie, sa echilibreze oferta interna cu cererea interna. Cum sa se faca acest lucru constituie provocarea pentru astfel de dezbateri si eu sunt convins ca ne vom asuma fara prea mare intarziere provocarea. Economia noastra este cu adevarat europeana cand va atinge performantele economiei europene si se va cupla firesc la dinamica ei. Aceasta este cu adevarat o tinta irepresibila. Aspectele practice pentru nivelul al doilea tin de creativitatea noastra in cadrul economiei europene", a mentionat Mugur Isarescu, la dezbaterile pe tema "Modelul Economic romanesc in Uniunea Europeana Romania - Orizont 2040".

Potrivit acestuia, pentru a detalia un model al economiei Romaniei trebuie cunoscut care sunt determinantii cu relevanta pe un orizont de timp ales, atat in privinta economiei europene, cat si a partii ei care este economia Romaniei.

"Desigur, orizontul nu poate fi absolut conventional, ci un rezultat al unei logici unde argumentele sunt in favoarea unor variabile care prevaleaza ca influenta si care dau sens evolutiilor de tip progres. Cunoscutul economist Jacques Attali, deplangand starea precara a dezbaterilor din Franta natala, zicea recent: 'nu exista o reflectie serioasa asupra a ceea ce ar putea deveni tara in 2030, in 7 ani, adica 'maine dimineata'; si cu atat mai putin despre ceea ce ar putea alege sa devina in 2040 sau 2050.' Si aceasta este, si pentru noi, o provocare pentru a putea avea satisfactia reusitei in gandirea strategica a economiei. Ce va fi Romania in 2040 este o intrebare cu mare greutate care nu poate primi un raspuns pripit", a adaugat guvernatorul BNR.

In opinia sa, omenirea se afla intr-o etapa a existentei ei cand se confrunta cu spectrul unei singularitati in propria evolutie, prevazuta de unii specialisti a se produce in jurul anului 2040.

"Este vorba de mixarea speciei noastre cu nanotehnologiile, cu inteligenta artificiala. Pare ca suntem in paginile unei carti de SF, desi suntem deja intr-o realitate la scara 1/1. Ce va fi lumea la 2040?. Invocand aceste idei vreau sa spun ca este tot mai complicat sa intelegem continuitatea, suntem pe un prag al devenirii de unde totul ar putea fi altcumva, mintea noastra sa functioneze diferit. Prin formatia profesionala eu sunt prudent in a anticipa, cu atat mai mult in a planifica pe termene foarte lungi. Gasesc firesc sa va invit pe fiecare sa va ganditi la asta", a mai spus Isarescu.

Totodata, guvernatorul BNR a facut referire "la o mentalitate care face ravagii serioase pe planul gandirii strategiilor de viitor" si anume excesul de raportare la trecut, la ceea ce nu s-a facut sau s-a facut mai putin bine, la critica in bucla, preluand un termen din media, cei care critica nepunand altceva in loc decat vorbe.

"Exista cum se stie si varianta ceva mai toxica, a fixarii in obsesia vinei pe care ar avea-o cineva de a fi ratat prezentul asteptat. Nu cred ca este ceva in neregula cu gandirea critica, cea prin care evaluam nerealizarile pentru a stabili pasii de facut pentru a corecta cursul evolutiei. Adaug ca nu acord deloc credit criticii personalizate. Nu-mi place - si ma rog sa nu-i placa nimanui - palavrageala, prea mult prezenta in dezbaterea publica. Iar inflationarea deraderii este descalificanta. Mai extind preferinta mea formulata mai devreme pentru cei care fac viitorul sa devina realitate si pentru cei care inteleg problemele prezentului si se dedica rezolvarii lor. Intr-un fel profund uman ei fac sa existe prezentul continuu, in care se revarsa cele bune din trecut si se actualizeaza cele sperate din viitor", a adaugat guvernatorul BNR.

In opinia sa, mai este ceva ce vine din bunul-simt al celor implicati, gandirea pe blocuri a evolutiilor, cum e terminologia macromodelelor cantitative - termenul mai vechi fiind ramuri sau domenii.

"Principial aceasta categorie de specialisti pornesc de la o stare de fapt ce trebuie incurajata sau corectata pentru a se ajunge la o situatie functionala in termen de costuri si beneficii, dar si in privinta efectelor de bunastare. Adica sa proiectam mai intai ce se intampla in agricultura, in industria cutare, in energia verde etc., apoi sa asociem imaginile si sa aproximam ce va fi intregul. Personal, ma simt confortabil cu aceasta formula. Cumva reactiv am da o mana de ajutor eforturilor oficiale de a moderniza, adecvat cerintelor populatiei, sectoare ale economiei pentru a fi mai relevante pe piete, chiar reziliente in conditii de concurenta acerba in unele cazuri, cum ar fi piata alimentelor, bunaoara. Vad o eficientizare a dezbaterilor daca s-ar incetateni forme de cooperare intre gandirea stiintifica din economie si expertiza economica, dimpreuna cu antreprenorii inovativi. Cumva benefic s-ar ajunge la cai scurte de certificare a valorii ideilor, la echilibrarea prospectivei ideilor cu pragmatica afacerilor, stiinta economica s-ar imbratisa cu practica economica, gandirea si actiunea s-ar fertiliza reciproc. Nu exclud ca lucrurile ar scartai la inceput, exista un izolationism academic, ca si un izolationism antreprenorial, adeseori fiecare parte pretinde ca este mai adecvata tendintelor prin ce face decat celalalt", a mai spus Isarescu.

Guvernatorul BNR si-a exprimat optimismul ca se va trece peste pretentii de prioritate si se va ajunge la un laborator real pentru ideile care vin din ambele parti. Pentru informatii suplimentare, click aici!