Incepand cu data de 31 iulie a.c., oficialii Ministerului Economiei (ME) supun dezbaterii publice, timp de 10 zile, proiectul de Hotarare pentru modificarea Anexei la Hotararea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei nationale pentru competitivitate 2015-2020.

Prin modificarile propuse, in cadrul SNC 2015-2020 o importanta deosebita se acorda sectorului constructiilor, pe care membrii actualului Cabinet il vad ca pe un domeniu cu un mare potential de crestere, cu o valoare care poate urca de la 4% din Produsul Intern Brut - PIB (cat reprezinta in prezent) la 15% din PIB.

Dupa cum se precizeaza in nota de fundamentare a proiectului de Hotarare a Guvernului, integrarea constructiilor in randul sectoarelor cu potential, cuprinse anterior in SNC, s-a efectuat pentru ca, in urma unor studii, „sectorul de constructii are un mare potential de crestere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economica, putand fi considerat un sector de viitor. Chiar daca sectorul constructiilor este un sector cu valoare adaugata medie, datorita importantei sale economice, performanta sectorului constructiilor poate influenta in mod semnificativ atat dezvoltarea economiei, in ansamblu, dar si ocuparea fortei de munca. Astfel, constructiile reprezinta unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice si electronice etc.) si de servicii conexe. Calitatea lucrarilor de constructii are un impact direct asupra calitatii vietii. Eficienta resurselor in procesul de fabricatie, transportul si utilizarea produselor pentru constructia de cladiri si infrastructuri, dar si performanta energetica a cladirilor au un impact considerabil asupra energiei, asupra schimbarilor climatice si asupra mediului”.

Referindu-se la impactul macroeconomic al includerii constructiilor in SNC 2015-2020, legiuitorul mentioneaza explicit ca „pentru a realiza investitiile necesare dezvoltarii economiei, este nevoie de un sector al constructiilor bine dezvoltat. Pe cand la nivel european sectorul constructiilor genereaza aproape 10% din PIB si ofera 20 de milioane de locuri de munca, in special pentru microintreprinderi si intreprinderi mici, in Romania se inregistreaza un declin accentuat al acestui sector. Dupa ce in perioada de crestere economica din 2007-2008 ponderea constructiilor in PIB a depasit 11%, in acest moment ponderea este de numai 4%, in conditiile in care exista potential sa ajunga chiar la 15%”. Aceste date - prezentate oficial de ME - arata de altfel ca piata autohtona de constructii se afla mult sub potentialul sau, ca pondere in PIB, de vreme ce, conform celei mai recente cercetari a PwC, sectorul global de constructii a ramas, in pofida problemelor generate de recesiune, unul dintre cele mai semnificative domenii economice, deoarece are o contributie de 11% la PIB mondial.

In ceea ce priveste impactul includerii constructiilor in SNC, exercitat asupra mediului de afaceri, expertii din Ministerul Economiei considera ca acesta este covarsitor. „Prin introducerea acestui sector in randul sectoarelor de viitor, se vor putea gasi solutii de finantare pentru probleme structurale legate de acest sector: lipsa de forta de munca si necesarul de investitii, inclusiv legate de dezvoltarea activitatii de CDI specifice sectorului, legate de tranzitia catre o economie eficienta in utilizarea resurselor si cu emisii scazute de dioxid de carbon. Rolul distributiei este de a crea avantaje competitive la nivelul fiecarei companii, care trebuie sa decida asupra canalelor de distributie pe baza unor factori cum ar fi: costurile, asteptarile clientilor, actiunile concurentilor, strategia de pozitionare a produsului, numarul de produse din oferta, piata, absorbtia si segmentul de piata in care produsul este vandut”, se mai arata in nota de fundamentare.

Tot in nota de fundamentare, dar de aceasta data la capitolul impactului social, legiuitorul explica faptul ca, in constructii - si nu numai, „tranzitia catre o economie eficienta in utilizarea resurselor si cu emisii scazute de dioxid de carbon aduce cu sine si importante schimbari structurale in sectorul constructiilor, care va trebui sa se adapteze si sa anticipeze necesarul de calificari si competente in aceste domenii. Acest lucru este valabil in special in ceea ce priveste pregatirea fortei de munca pentru constructia de cladiri cu un consum de energie aproape de zero (nearly Zero-Energy Buildings - nZEB, n.r.), fie ca este vorba de cladiri noi, fie de cele renovate. Implementarea unor tehnologii noi si utilizarea de practici flexibile de organizare a muncii vor necesita, de asemenea, o evolutie a competentelor si a calificarilor in domeniul constructiilor”.

Impactul asupra mediului a fost, de asemenea, evaluat cu atentie de specialistii guvernamentali si, dupa cum se mai precizeaza in nota de fundamentare, in sectorul de constructii este necesara intensificarea eforturilor de micsorare a impactului asupra mediului, prin rezolvarea problemei consumului mare de materiale de constructii (de exemplu, minerale metalice si nemetalice, substante chimice si lemn), pe cea a generarii unor cantitatilor mari de deseuri, dar si prin realizarea unui numar din ce in ce mai mare de materiale care sunt mai usor de colectat si reutilizat, precum si sisteme sau „solutii de constructie” care usureaza „deconstructia” lucrarilor si reutilizarea materialelor.

In viitorul act normativ, de aceasta data in textul hotararii, legiuitorul arata ca „potentialul de exporturi al sectoarelor romanesti de afaceri, in general si al sectoarelor cu potential competitiv este nevalorificat in intregime, iar rata de investitii straine directe in aceste sectoare este redusa. In mod distinct fata de celelalte prioritati, obiectivele stabilite sub umbrela cresterii competitivitatii acestor sectoare au fost determinate mai mult intr-o maniera proactiva, prin identificarea acelor domenii unde Romania poate avea o contributie semnificativa la nivel mondial. Asadar, provocarile nu reprezinta niste nevoi urgente care trebuie abordate (asa cum se intampla, de exemplu, in cazul problemei de suplinire a fortei de munca sau care tine de rata crescuta de dependenta), ci o gandire de tipul ce se poate face pentru a imbunatati punctele tari pe care Romania le are - o mentalitate care, de altfel, ar trebui adoptata intr-un sens din ce in ce mai larg. Astfel, sectoarele cu potential identificate sunt urmatoarele: turism si ecoturism; textile si pielarie; lemn si mobila; constructii (n.r. - sublinierea legiuitorului); industrii creative; industria auto si componente; tehnologia informatiilor si comunicatiilor; procesarea alimentelor si a bauturilor; sanatate si produse farmaceutice; energie si management de mediu; bioeconomie (agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura), biofarmaceutica si biotehnologii. Pe langa sectoarele productive de viitor, identificate ca fiind sectoare cu potential de export si de specializare inteligenta, pentru asigurarea competitivitatii economiei romanesti in ansamblu, este nevoie si de un sistem de distributie eficient, care sa asigure legatura intre produsele sectoarelor identificate ca fiind de viitor si utilizatorii finali, in siguranta si cu costuri minime”.

In final, oficialii ME mai arata ca, in aceasta etapa (prevazuta de normele ce guverneaza transparenta decizionala), toti cei interesati de acest proiect legislativ se pot pronunta cu privire la prevederile sale, ce pot fi inclusiv completate. Astfel, propunerile, sugestiile si opiniile privind proiectul de act normativ se primesc in termen de 10 zile de la data publicarii (care a fost 31 iulie 2018), la adresa de e-mail: Aceasta adresa de e-mail este protejata de spamboti; aveti nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza . Pentru a vizualiza proiectul de hotarare, urmat de nota de fundamentare, click aici!