Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o crestere economica de 4,6%, PIB de 1.317,3 miliarde lei, iar deficitul bugetar cash se mentine in termenele agreate cu Comisia Europeana in procedura de deficit excesiv, respectiv 5,84% din PIB, a declarat, la finalul sedintei de Guvern, ministrul Finantelor, Adrian Caciu.

Executivul a aprobat in sedinta de luni proiectul Legii bugetului de stat pentru 2022 si proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2022.

"Proiectul de buget pentru 2022 este configurat pe urmatorul cadru economic comunicat de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza: crestere economica de 4,6%, PIB pe 2022 de 1.317,3 miliarde lei, inflatie medie anuala de 6,5%, castig salarial mediu brut de 6.095 lei pe luna. Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe 2022 si orizontul 2023-2025 au fost stabilite pe baza programului de guvernare 2021-2024, care fundamenteaza politica fiscal-bugetara pe anul 2022 si orizontul 2023 si 2025 si a celorlalte documente programatice ale Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene", a spus Caciu.

Ministrul Finantelor a subliniat ca veniturile la bugetul general consolidat in termeni cash sunt de 33,4% din PIB, fata de anul 2021 cand au fost programate venituri de 32,6% din PIB, iar cheltuielile sunt de 39,2% din PIB, comparativ cu 39,7% din PIB in 2021.

"Practic continuam consolidarea fiscala, dar in mod echilibrat atat pe cheltuieli cat si pe venituri din perspectiva bugetului general consolidat", a punctat Caciu.

Potrivit ministrului, deficitul bugetar cash "se mentine in termenele agreate cu Comisia Europeana" in procedura de deficit excesiv respectiv 5,84% din PIB in 2022. Deficitul bugetar ESA este stabilit la 6,24% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.

El a precizat in cadrul conferintei ca bugetul s-a aprobat avand toate avizele necesare, inclusiv opinia Consiliului Fiscal, pe care o considera pertinenta.

Intrebat ce le transmite profesorilor care sunt in strada, ministrul Finantelor a spus ca a fost inceputa o recuperare, este ceea ce s-a putut in acest moment si ea va fi continuata.

"Se mentin riscurile asupra consolidarii pe venituri pentru ca statul trebuie sa dovedeasca ca isi face consolidarea pe venituri si aceasta va fi provocarea pe care nu numai Ministerul Finantelor o va avea in vedere, ci chiar intreg Guvernul", a spus Adrian Caciu.

De asemenea, el a mentionat ca se doreste iesirea din modelul anterior in care veniturile reprezentau o problema pentru bugetul de stat si sa intre in ceea ce solicita Comisia Europeana, intr-un grad de predictibilitate a veniturilor fiscale si a veniturilor consolidate la nivelul bugetului de stat.

Intrebat ce justifica graba cu care a fost aprobat bugetul, el a afirmat ca este vorba de stabilitatea financiara a tarii.

"Legea Bugetului este cel mai important element programatic care poate avea loc intr-un an si repercusiunile lipsei bugetului construiesc o volatilitate in zona echilibrelor macroeconomice si cel mai important si resimtit de catre cetateni este cursul valutar....Eu cred ca acest risc (al deprecierii leului - n.r.) se elimina in contextul in care, pe de o parte avem aport de valuta prin incasarea avansurilor de la PNRR, si avem un proiect de buget. Sper sa fie aprobat cat mai repede, poate pana de Craciun. De ce? Scopul este urmatorul. Investitorii se uita pe piata. In momentul in care ai politici predictibile, investitorii sunt oarecum linistiti ca lucrurile nu pot degenera. In contextul in care nu ai politici predictibile investitorii atunci intra si incep sa construiasca riscuri in jurul unei tari", a declarat Adrian Caciu.

Totodata, el a mentionat ca deficitul de cont curent este ridicat, deficitul comercial este ridicat, exista puseul de presiune pe cursul valutar avand in vedere luna cadourilor si luna de sarbatori, astfel ca este necesar sa gasesti instrumente de echilibrare astfel incat eventualele riscuri sa nu se rasfranga asupra cursului valutar, care inseamna plata importurilor si buzunarul cetatenilor.

De asemenea, el a spus ca si-ar dori sa existe o rectificare pozitiva pe investitii la jumatatea anului. In prezent, pentru investitii s-a alocat 6,71% din PIB, o suma cu 20 de miliarde de lei mai mare decat cea din 2021. Ministrul Finantelor a precizat ca nu s-a renuntat la obiectivul de 7% din PIB.

Potrivit proiectului de buget, cheltuielile destinate investitiilor vor fi de aproximativ 88,4 miliarde de lei anul viitor, iar in anul 2025 acestea urmeaza sa ajunga la 8,11% din PIB.