Romania are la dispozitie 1,2 miliarde de euro pentru a rezolva problema gunoaielor, a deseurilor, pina in 2026. Prin Planul National de Redresare si Rezilienta, autoritatile si-au asumat numai putin de 58 de reforme care ar putea transforma Romania intr-o tara curata. Vom scapa de muntii de gunoaie, de importurile de deseuri, vor fi capabile autoritatile locale sa implementeze platformele moderne de gestionare a deseurilor?

Romania este, in prezent, codasa la capitolul gestiunea deseurilor. Potrivit datelor Eurostat, citate de Moneycorp Romania, gradul de reciclare in tara noastra este in prezent de numai 11%, in conditiile in care media europeana este de 45%.

La marginea localitatilor, pe terenuri virane, pe rauri, lacuri, in multe locuri din tara inclusiv in zonele turistice, gunoaiele se strang tot mai multe, de la un an la altul, iar arderea acestora a devenit un fenomen ingrijorator, care genereaza poluare.

Bucurestiul este poate cel mai bun exemplu privind gestionarea ineficienta a deseurilor, cu un procent de colectare selectiva de numai 8%. Colectarea selectiva a gunoaielor (hartie/carton, plastic/metal, sticla, biodeseuri - resturi alimentare si vegetale) este, din pacate, ineficienta. De ce? Pentru ca, la fel ca in oricare serviciu public, este nevoie de un management special, de solutii concrete si de o legislatie coerenta.

Prin Planul National de Redresare si Rezilienta, autoritatile si-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) si solutii concrete (gropi de gunoi ecologice, instalatii specializate, platforme de management a deseurilor etc), cu o finantare de 1,2 miliarde de euro.

Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, daca sunt respectate, duc la o economie circulara functionala si eficienta.

Intr-o economie circulara, deseurile sunt extrem de valoroase, un procent important dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele in colectarea selectiva de la nivelul cetatenilor si include toate sistemele de procesare si reciclare de pe piata. Scopul final este de a reduce cantitatea de deseuri nereciclabile si conservarea resurselor naturale ale planetei.

Vom reusi sa facem reformele necesare pentru a face Romania curata?

Potrivit unei analize realizata de Moneycorp, in cadrul proiectului Romania Economic Outlook, sansele pot deveni realitate doar in masura in care autoritatile vor respecta calendarul prevazut in PNRR si vor apela la expertiza companiilor specializate.

 

Pe lista tintelor din PNRR, dincolo de adoptarea Strategiei nationale privind economia circulara (Trimestrul III 2022), una dintre masurile esentiale o reprezinta pachetul de acte normative privind gestionarea deseurilor municipale.

,,Pana in toamna ar trebui sa avem un cadru concret privind modul in care primariile, autoritatile locale sa implementeze gestiunea eficienta a deseurilor. Pe baza acestei legislatii, se poate trece rapid la absorbtia banilor necesari pentru implementarea platformelor de management al deseurilor’’, afirma Stefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializata in dezvoltarea conceptului ,,Smart City’’ in contextul gestionarii deseurilor.

Conceptul de ”smart city” cuprinde foarte multe elemente de administrare a zonelor urbane, iar managementul deseurilor reprezinta o importanta aparte intr-un „oras inteligent”.

Conceptul inglobeaza circuitul complet al deseurilor, de la colectarea separata la nivel de comunitati prin sisteme inteligente si eficiente, cum sunt platformele subterane de colectare a deseurilor, la transportul acestora cu autogunoiere „prietenoase” cu mediul, complet electrice, pana la crearea de statii de transfer, statii de sortare si de tratare mecano-biologica a deseurilor.

Intr-un „smart city”, toate aceste elemente sunt interconectate, eficientizand intregul proces, favorizand dezvoltarea economiei circulare.

Prin astfel de proiecte integrate, Romania isi poate respecta, astfel, pana in 2025, atingerea tintei de 55% pentru reciclarea deseurilor municipale.

,,Timpul este foarte scurt. Aceste platforme necesita dezvoltarea unui intreg lant de gestiune, de la simplele pubele si depozitarea deseurilor in gropi ecologice, la sistemele complexe de prelucrare si reciclare a deseurilor si platformele software de gestiune si suport. Este o provocare pe care autoritatile locale o pot indeplini in conditiile in care vor apela la expertiza firmelor de profil’’, spune Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools in solutii pentru managementul deseurilor.

In prezent, chiar daca in multe localitati au fost amplasate containere pentru colectarea selectiva (hartie/carton, plastic/metal, sticla, biodeseuri - resturi alimentare si vegetale), mare parte din deseuri ajung, inevitabil, in acelasi loc.

,,Sunt, din pacate, multe exemple in care, desi populatia si companiile dintr-o localitate selecteaza deseurile, firmele de salubritate le colecteaza in aceeasi masina, colectarea selectiva fiind, din pacate, mai mult un exercitiu de imagine. Totodata, alti factori care influenteaza negativ colectarea separata sunt lipsa educatiei in managementul deseurilor a populatiei, nivelul scazut al expertizei in domeniu a unor autoritati locale, legile permisive sau ambigue si lipsa sanctiunilor concrete’’, a precizat expertul.

In acest context, oamenii sunt fie descurajati, fie neinformati, iar reciclarea are loc doar in proportii foarte reduse.

 

Potrivit datelor Eurostat, in prezent, romanii depoziteaza 70% din gunoiul pe care-l produc (272 kg/cap de locuitor), in timp ce media europeana este de 24%. In ceea ce priveste reciclarea si compostarea gunoiului, Romania este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%.

,,Asa cum am precizat si mai sus, unde am expus suma factorilor care influenteaza negativ acest proces, in prezent, Romania recicleaza prea putin. Sunt insa si exemple de primarii care au dezvoltat infrastructura necesara si care penalizeaza eficient aruncarea necorespunzatoare a deseurilor’’, spune Florin Vulpe.

Dincolo de reciclarea deseurilor menajere, Romania are o problema reala cu importul de deseuri si arderea acestora. Afacerile cu gunoaie, in special cu cele importate, au ajuns sa reprezinte un business foarte profitabil, estimat la aproape jumatate de miliard de euro.

Potrivit datelor de la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor, consultate de Frames, afacerile celor peste 3300 de firme de profil au depasit 425 milioane de euro in 2020 (2,09 mld.lei), in crestere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) fata de 2016 (1,23 mld.lei). Se estimeaza ca business-ul ar depasi insa 1 miliard de euro, luand in calcul si evaziunea din domeniu.

Vorbim de un business care a profitat de lacunele legislative si care a adus in Romania cantitati uriase de deseuri, sub forma de ,,produse second-hand’’ si ,, materie prima pentru reciclare’’.

Descoperirile recente facute de autoritati in Portul Constanta, in localitatile limitrofe Bucurestiului si celorlalte mari orase din tara vin sa confirme dimensiunea acestui business care a crescut exponential in ultimii ani’’, afirma expertii Frames.

 

Potrivit analizei Moneycorp, autoritatile si-au propus, in primul rand, sa adapteze legislatia la normele UE si sa elimine portitele care au dus la importurile de gunoie.

Romania se afla in urma si cu transpunerea in legislatia nationala a trei dintre cele patru directive ale pachetului de economie circulara: deseuri (Waste Fremework Directive - Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive - Directive (EU) 2018/852) si depozitele de deseuri (Landfill Directive - Directive (EU) 2018/850), care aveau ca termen de adoptare iulie 2020. In focus se afla si transpunerea Directivei 2019/904 privind anumite produse din plastic.

Anul trecut fost adoptata o ordonanta (OG 6/2021), care prevede o eliminare treptata din consum, pana in 2026, a ambalajelor si deseurile provenite din ambalaje din plastic. Primul pas a fost facut deja - de la 2 septembrie au fost interzise tacamurile, betigasele si alte recipiente pentru alimente.

,,E un pas inainte, in conditiile in care doar 30% din plasticul din UE - care totalizeaza 25 milioane de tone anual - este colectat separat si reciclat. Prin urmare, plasticul devine un pericol tot mai mare pentru flora si fauna acvatica, el reprezentand 85% din deseurile marine intalnite pe plaje’’, afirma expertii din domeniul managementului deseurilor.

Romania are o problema serioasa la acest capitol. Potrivit PNRR, ,,in lipsa unor fluxuri stabile de deseuri reciclabile de calitate, Romania nu are in momentul de fata o piata sustenabila a materiilor prime secundare recuperate din deseurile de la populatie desi pachetul economiei circulare prevede clar o ierarhie privind gestionarea deseurilor plecand de la prevenire, urmata de reutilizare si reparare inaintea reciclarii’’.

,,Pentru a face trecerea la economia circulara, Romania trebuie sa introduca in circuitul economic materialele secundare obtinute prin reciclare”, se mai arata in PNRR.

Potrivit documentului, pana in trimestrul II 2024, autoritatile isi propun, printre altele, dezvoltarea a cel putin 250 de centre de colectare care sa deserveasca comunitati cu aproximativ 50.000 de locuitori. Centrele vor fi situate la frontiera sau in afara unitatii administrative teritoriale.

Centrele vor asigura colectarea separata a deseurilor menajere care nu pot fi colectate intr-un sistem de tipul „din usa in usa”, respectiv a deseurilor reciclabile si a biodeseurilor care nu pot fi colectate in pubele individuale, precum si a fluxurilor speciale de deseuri (deseuri voluminoase, deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii uzate, deseuri periculoase, deseuri provenite din activitati de constructie si demolari). Alte 300 de astfel de centre ar urma sa fie infiintate pana in 2026.

Planurile autoritatilor mai vizeaza dezvoltarea treptata, pana in 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separata a deseurilor.

Insulele ecologice digitalizate, cum sunt platformele subterane mentionate mai sus, vor deservi zonele cu blocuri de apartamente din localitati si vor asigura colectarea separata a deseurilor menajere: deseuri de hartie si carton, deseuri de plastic, deseuri metalice, deseuri de sticla, deseuri biologice, deseuri reziduale. Fiecare insula ecologica va deservi cel putin 200 de locuitori.

Un alt proiect vizeaza infiintarea a cel putin 15 centre integrate de colectare a deseurilor, la nivelul marilor orase, unde se va asigura colectarea separata a deseurilor menajere care nu pot fi colectate intr-un sistem de tipul „din usa in usa”, respectiv a deseurilor reciclabile si a biodeseurilor care nu pot fi colectate in pubele individuale, precum si a fluxurilor speciale de deseuri - deseuri voluminoase, deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii uzate, deseuri periculoase, deseuri provenite din activitati de constructie si demolari).

Planul se mai refera la infiintarea a 26 de instalatii de reciclare a deseurilor si a cel putin 254 de sisteme integrate de colectare a deseurilor agricole compostabile.

Pe zona de control, autoritatile au de gand sa efectueze peste 400 de misiuni de control prin intermediul celor 43 de comisariate ale Garzii de Mediu, care vor fi dotate cu aparatura de ultima generatie (sisteme de scanare a camioanelor, automobile, camere video si drone)

,,Proiectele sunt ambitioase si sunt extrem de importante. Ecologizarea Romaniei, adoptarea noilor tehnologii in materie de gestiune a deseurilor vor avea un impact pozitiv in economie, in viata noastra dar vor fi si un catalizator de inovatie si dezvoltare sustenabila a economiei’’, afirma Cosmin Bucur, managerul Moneycorp Romania.

,,In Industry 4.0, a patra revolutie industriala in care am intrat, focusul pe tehnologia verde, nepoluanta, pe solutiile digitale, managementul resurselor si a deseurilor sunt elemente esentiale care vor creste gradul de atractivitate a mediului de afaceri romanesc, vor determina atragerea de investitii straine’’, a mai spus acesta.

Moneycorp sustine activ economia verde, prin instrumente financiare menite sa eficientizeze din punct de vedere economic achizitia si implementarea solutiilor tehnologice de ultima generatie.

Prezenta din 2016 in Romania, Moneycorp este cea mai mare institutie de plati din Europa. Compania a castigat, recent, premiul Best Money Service Provider in cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.

Analiza Moneycorp face parte din proiectul ,,Romania Economic Outlook’’, prin intermediul caruia compania isi propune sa prezinte in spatiul public dinamica unor sectoare ale economiei romanesti cu potential de dezvoltare, a unor tendinte economice in contextul transformarilor fundamentale prin care trece economia mondiala.