Senatorul PNL Liviu Bratescu, membru al Comisiei pentru cultura, propune un proiect legislativ care prevede punerea in siguranta, anual, a 100 de cladiri monument istoric din cele 850 inregistrate la nivel national, aflate in stare de degradare, lucrari ce vor fi finantate din alocarea a 3% din veniturile societatilor din jocurile de noroc.

"Avem 850 de cladiri - monument istoric aflate in prag de prabusire la un cutremur ceva mai serios. Proiectul isi propune salvarea a 100 de cladiri in fiecare an, la nivel national (...). Sursa de finantare o avem din 2016. Exista un text de lege care spune ca 3% din veniturile societatilor care isi desfasoara activitatile in zona jocurilor de noroc trebuie sa mearga spre Ministerul Culturii. Niciodata acest proiect de lege nu a fost aplicat pana in acest moment. In urma discutiilor pe care le-am avut cu meseriasi in zona finantelor, am rafinat prevederile acestui articol pentru ca legea aceasta din 2016 sa poata fi cu adevarat aplicata. Astfel, asa cum merge astazi spre Comitetul Olimpic Roman 1% din veniturile societatilor din jocurile de noroc si 0,5% catre Comitetul Paralimpic, 3%, aplicand aceste prevederi existente deja sa mearga spre Ministerul Culturii pentru interventia in regim de urgenta", a transmis marti Bratescu, la o dezbatere cu tema "Cladirile-monument: finantare pentru restaurare, valorificare, protectie prin legi coerente".

Senatorul liberal a precizat ca proiectul vizeaza punerea in siguranta, anual, a cel putin doua astfel de cladiri si nu mai mult de patru, in fiecare judet.

"Este de datoria noastra sa realizam o impartire a acestor 100 de pozitii din cadrul unui program national in mod echitabil pentru toate judetele. Fiecare judet are cel putin doua pozitii in aceasta lista, Bucurestiul am pornit din start cu patru, dupa care o completare, astfel incat in aceasta lista de 100 de monumente fiecare judet are cel putin doua, nu mai mult de patru. Esenta acestui proiect de lege are ca principal principiu aceasta idee a descentralizarii, pentru ca, din momentul in care vom sti exact sumele, mecanismul e simplu. Ministerul Culturii, odata ce are banii incasati prin fisa de buget, acestia merg catre Directia Judeteana de Cultura care organizeaza finantare si Comisia zonala a Monumentelor Istorice organizeaza", a punctat Bratescu, mentionand ca proiectul a primit deja aviz pozitiv de la Comisia pentru buget-finante si raport de admitere la Comisia pentru cultura.

Un alt proiect la care s-a referit Bratescu se refera la crearea unui cadru legal prin care sa se dea posibilitatea autoritatilor locale sa poata interveni pentru a pune o astfel de cladire in siguranta, in conditiile in care aceasta intra intr-o faza de degradare, iar proprietatea are un statut juridic neclar.

"In prea multe cazuri, autoritatile locale, neavand un cadru legal, stau si observa, constata cum anumite cladiri - monument istoric intra intr-o faza de degradare si pentru ca nu este cunoscut nici proprietarul sau se afla in diferite faze procesuale de mosteniri de natura juridica, iar autoritatile locale declara ca nu pot sa intervina. Si atunci e de datoria noastra ca pe viitor sa cream un cadru legal in care pentru aceleasi lucrari de interventie pentru punere in siguranta autoritatile locale sa aiba posibilitatea sa poata interveni pentru a putea pune cladirea in siguranta, dupa care sa poata vorbi cu proprietarii cand se va defini clar cine este proprietar", a explicat senatorul.

Bratescu a vorbit, totodata, despre o a treia initiativa legislativa care vizeaza acordarea unor facilitati proprietarilor de cladiri - monument istoric.

"Un alt proiect de lege care a plecat de la Biroul permanent al Senatului spre CES si spre Consiliul Legislativ. Sunt in faza de discutie pe un text de lege, pentru ca trebuie sa ne schimbam filosofia de raportare fata de cei care au cladiri monument istoric. Rolul acesta pe care statul roman il joaca astazi, doar politistul rau, care vine si ii amendeaza pe oameni fara sa ofere un sprijin financiar, acces la credit, scutiri de taxe. Cred ca trebuie sa inceteze si sa ne schimbam filosofia si modul in care ne raportam la cei care au cladiri monument - istoric", a detaliat Bratescu.

In context, Stefan Balici, seful Ordinului Arhitectilor din Romania, a sugerat elaborarea unui regulament pentru clarificarea termenilor, ce se intelege prin punere in siguranta a cladirii si sa se detalieze procedural aspectele referitoare la evaluarea acestor cladiri.

"E vorba de calitatea interventiei asupra cladirii, trebuie sa existe niste criterii de calitate incorporate in acordarea finantarii, in ceea ce priveste obiectivele si metodele de lucru. Trebuie un regulament de desfasurare a acestui program. As mai mentiona capacitatea profesionala a celor care intervin, care este foarte slaba (...). E greu sa atragi specialisti buni in sistem", a sustinut Balici.

Razvan Munteanu, director executiv al Administratiei principale pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic din Primaria Capitalei, a aratat disponibilitatea institutiei pe care o conduce, in care exista arhitecti si structuristi, de a se alatura unui grup de lucru, a evidentiat rolul autoritatilor locale in a intrerveni in cazul cladirilor - monument proprietate privata si a propus ca in lege sa existe posibilitatea ca la nivel local sa existe fonduri pentru punerea in siguranta a cladirilor.

"As propune sa existe posibilitatea ca la nivel local, in functie de alocarile bugetare locale si primariile de sector, de municipii, sa poata aloca fonduri pentru punerea in siguranta a cladirilor. De asemenea, ar trebui sa avem la nivel local un instrument prin care sa putem interveni in 24 - 48 de ore, asupra unor cladiri - monumente istorice, care sunt in pericol de degradare iminenta, in baza unor documente emise de specialisti. De asemenea, odata cu punerea in siguranta, ar trebui clar definit un termen de interventie pentru consolidare si restaurare", a spus Munteanu. Pentru informatii suplimentare, click aici!