Industria serviciilor de afaceri a contribuit in 2020 cu 5,4% la realizarea Produsului Intern Brut (PIB) al Romaniei, clasandu-se pe locul al cincilea, dupa dezvoltare imobiliara (7,7%), constructii (6,1%), administratie publica (5,5%) si retail (5,3%), potrivit celui mai recent studiu ABSL, realizat in colaborare cu PwC. Cercetarea prezinta industria serviciilor de afaceri la nivel macroeconomic, dar si in context european.

"Sectorul serviciilor de business a cunoscut o crestere substantiala de-a lungul timpului, de la o pondere de aproximativ 1,8% in PIB, in 2008, la 3,2% in 2011 si 5,4% in 2020. Incepand din 2011, contributia serviciilor de afaceri la PIB-ul Romaniei a fost constant mai mare decat media contributiei pe care o are acest sector la realizarea PIB-ului Uniunii Europene (de 3% in 2011, respectiv 3,6% in 2019). De asemenea, aceasta industrie are un aport mai mare la PIB-ul Romaniei, inclusiv comparativ cu celelalte tari membre UE in care sectorul este dezvoltat (cum ar fi Slovacia 3,5%, Bulgaria 3,3%, Ungaria 3%, Cehia 2,9%, Polonia 2,8%)", arata rezultatele studiului, prezentat intr-o conferinta de presa online.

Totodata, in timp ce rata medie anuala de crestere a venitului generat de acest sector in perioada 2011-2019 a fost de 7% in Romania, rata medie anuala de crestere a PIB-ului a fost de 3,9% in aceeasi perioada, conform datelor Eurostat.

De asemenea, din perspectiva altor industrii dependente de industria serviciilor de afaceri, un euro de valoare adaugata produs de industrie, genereaza intre 0,5-0,7 euro suplimentar, prin efecte indirecte, in alte industrii dependente precum real estate, constructii, avocatura, suport administrativ.

Conform studiului, cresterea sectorului vine in principal de la clientii existenti, care si-au extins si diversificat proiectele.

"In 2021 am recuperat terenul pierdut in 2020, reluand ritmul de crestere estimat inainte de inceperea pandemiei. Pe termen mediu, industria serviciilor de business previzioneaza o crestere cu 5%, ponderea cea mai mare avand-o serviciile de IT, care sunt si varful de lance al industriei noastre. Serviciile cu valoare adaugata mare, unde tara noastra este in urma Poloniei, vor avea un potential enorm de crestere in perioada urmatoare. Dintre ele amintesc servicii legate de automatizari de procese, servicii de analiza de date, servicii financiare complexe, servicii avansate in domeniul achizitiilor", a afirmat Ciprian Dan, presedinte ABSL.

Pentru dezvoltarea viitoare a industriei, reprezentantii ABSL considera esentiala pregatirea din timp a urmatoarei etape de dezvoltare, prin cresterea ponderii serviciilor cu valoare adaugata mare din portofoliul companiilor, atragerea de noi investitori sau procese, dezvoltarea industriei si in orase mai mici, dar si masuri concrete pentru adaptarea invatamantului superior la realitatea pietei. Astfel, rolul Guvernului este esential in a sprjini planurile de viitor.

Potrivit studiului, companiile din industrie vor continua sa lucreze in sistem hibrid pana la finalul acestui an. Cu toate ca angajatii multor companii incepusera sa revina la birou cateva zile pe saptamana, noua situatie epidemiologica determina munca virtuala intr-o proportie mai mare, cu consecinte legate de pierderea socializarii, a culturii organizationale si un efort mai mare pentru asimilarea de cunostinte noi prin traininguri online, dar si cu efecte negative asupra a starii de bine a angajatilor.

"Situatia curenta va continua sa aiba impact asupra mediului de afaceri, a industriei noastre si a industriilor conexe serviciilor pentru afaceri, precum real estate sau cele care activeaza in proximitatea cladirilor de birouri. Cred ca ramura noastra va fi afectata din punct de vedere al investitiilor si al proiectelor noi, insa va continua cresterea capacitatilor existente intr-un ritm satisfacator. Reducerea semnificativa a mobilitatii in timpul valului patru ar putea fi o piedica importanta in preluarea de noi procese intrucat, in timpul portarii acestora, specialistii calatoresc pentru predarea cunostintelor esentiale, setarea sistemelor si a mediului in care urmeaza sa se desfasoare activitatea", explica Catalin Iorgulescu, vicepresedinte ABSL.

Conform studiului ABSL in colaborare cu PwC Romania, daca este realizata o analiza luand in calcul doar companiile din sector cu o cifra de afaceri mai mare de un milion de euro, cifra de afaceri medie a unei companii este circa 6,3 milioane euro, in timp ce numarul mediu de angajati per companie este de 109 persoane.

Astfel, fiecare companie medie nou creata in sectorul serviciilor pentru afaceri poate contribui teoretic la bugetul de stat cu aproximativ 1,5 milioane euro anual (sau 14.000 euro anual per angajat) reprezentand taxe salariale si alte taxe.

"Datorita expansiunii continue si a noilor investitii atrase pe piata locala de la an la an, industria de servicii pentru afaceri a avut o crestere importanta a veniturilor, de la circa 4,3 miliarde euro in 2008 la 9 miliarde euro in 2019. Aceasta evolutie s-a reflectat atat in cresterea numarului de angajati cu 75 mii, cat si intr-o contributie tot mai mare formarea PIB-ului Romaniei. Estimarile noastre sunt ca sectorul are un potential insemnat de crestere in anii urmatori, cu efecte pozitive pentru intreaga economie", a declarat Francesca Postolache, vicepresedinte ABSL.

Industria serviciilor de business a generat in 2019 venituri de peste 9 miliarde euro, avand aproximativ 179.000 de angajati la nivel national si aproximativ 1.080 de companii inscrise la Ministerul de Finante cu coduri CAEN specifice.

"Pentru codurile CAEN 6201 & 6202 ce presupun activitati de consultanta in domeniul IT, veniturile inregistrate in 2019 au fost de 5,3 miliarde euro. Aceste servicii au angajat peste 76.000 de persoane in anul respectiv. Microsoft, DB Global Technology, DXC Technology, Rinf Outsourcing Solutions sunt exemple de companii, membre ABSL, cu aceste coduri CAEN", mai sustin autorii studiului.

Totodata, al doilea sector din punct de vedere al cifrei de afaceri (cel al activitatilor de consultanta in afaceri si management cu codul CAEN 7022) a inregistrat in 2019 venituri de 2,4 milioane euro. Printre companiile membre ABSL se numara HP Inc, Hewlett Packard Enterprise, KMG Rompetrol Shared Services Center, Accenture.

Al treilea sector (cel de contabilitate, audit, consultanta fiscala) cu codul CAEN 6920, a inregistrat venituri de 780 milioane euro in 2019. BAT Global Business Services, PWC, Deloitte, Ernst&Young, KPMG sunt exemple de companii membre ABSL active in acest domeniu.

Sectorul contact centers (cu codul CAEN 8220) contribuie cu 480 milioane la sectorul serviciilor de business. Printre companiile industriei se numara Global Remote Services, Sykes, Telus International, Teleperformance, Vodafone Shared Services Romania.

Studiul privind impactul sectorului serviciilor de afaceri la nivelul intregii economii a fost realizat luand in considerare cele mai recente date disponibile (2019) de pe platforme precum Eurostat, Institutul National de Statistica, TP Catalyst, respectiv Data.Gov.ro.

Asociatia Business Service Leaders in Romania (ABSL) este cea mai importanta organizatie care reprezinta sectorul de business services, adunand in componenta sa peste 70 de companii care isi desfasoara activitatea in domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D).

Rolul ABSL Romania este de a sustine expansiunea sectorului de Business Service si transformarea acestuia intr-un vector important al cresterii economice a Romaniei. Asociatia isi atinge obiectivele prin facilitarea colaborarii in cadrul sectorului, realizarea de studii, promovarea sectorului dar si a oportunitatilor pe care Romania le ofera si conlucrarea cu autoritatile in vederea dezvoltarii industriei.

Activitatea ABSL este structurata pe mai multe puncte cheie - organizarea de evenimente de schimb de bune practici si networking (de relationare), realizarea de studii si ghiduri, promovarea Romaniei in relatia cu investitorii, organizarea de proiecte educationale, relatii guvernamentale.