Cresterea economica este asteptata sa decelereze in 2023 si in 2024, dar mai modest pe ansamblul perioadei decat s-a anticipat anterior, in conditiile evolutiei robuste din semestrul II 2022 si ale accelerarii atragerii de fonduri europene, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU, se arata in Minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 10 mai 2023.

Potrivit sursei citate, principalul determinant al avansului PIB va ramane probabil consumul privat, insa in conditiile incetinirii cresterii acestuia, mai ales in 2024, pe fondul ratelor marite ale dobanzilor la creditele si depozitele populatiei, al evolutiilor de pe piata muncii si al incertitudinii generate de prelungirea razboiului din Ucraina, compensate doar partial ca impact de refacerea puterii de cumparare a populatiei, odata cu scaderea ratei inflatiei.

"S-a remarcat, totodata, ca la cresterea economica va continua sa contribuie consistent si formarea bruta de capital fix, a carei dinamica este asteptata sa scada semnificativ in 2023 si sa creasca usor in 2024, dar sa ramana deosebit de inalta din perspectiva istorica, in conditiile atragerii unui volum insemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale si programului Next Generation EU, intr-un mediu intern si extern marcat insa de incertitudini si costuri inca ridicate, precum si de conditii financiare inasprite", precizeaza documentul citat.

Pe de alta parte, din partea exportului net este posibil un impact economic neutru in anul curent, insa unul usor contractionist in 2024, au apreciat membrii Consiliului de administratie al BNR, evidentiind scaderea relativ mai temperata de dinamica anticipata a fi consemnata de volumul exporturilor de bunuri si servicii in 2023, precum si probabila reaccelerare ceva mai vizibila a cresterii volumului importurilor in anul viitor, in corelatie cu dinamica absorbtiei interne si cu evolutia cererii externe.

Deficitul de cont curent, exprimat ca pondere in PIB, va cunoaste probabil o corectie apreciabila in anul curent, inclusiv pe fondul ameliorarii raportului de schimb si al soldului balantei veniturilor primare, insa se va reduce doar usor in 2024, mentinandu-se astfel mult deasupra standardelor europene, au aratat in mai multe randuri membrii CA al BNR.

"S-a sustinut in acest context necesitatea ajustarii consistente, printr-un mix de politici, a deficitului de cont curent si a celui bugetar, care, prin dimensiunea si ingemanarea lor, reprezinta vulnerabilitati majore si induc riscuri la adresa inflatiei, primei de risc suveran si, in final, a sustenabilitatii cresterii economice", subliniaza minuta publicata luni de banca centrala.

Perspectiva activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa fie marcata totusi de incertitudini si riscuri insemnate in contextul prelungirii razboiului din Ucraina, precum si de cele decurgand din turbulentele in sistemele bancare din SUA si Elvetia, ce ar putea exercita efecte adverse pe plan intern in principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate si a costurilor de finantare in Europa Centrala si de Est, au subliniat membrii Consiliului.

Inclusiv din aceasta perspectiva, a fost reiterata importanta atragerii fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor, dar este esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificat si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan mondial.

Potrivit BNR, incertitudini si riscuri crescute sunt insa asociate conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocand posibile demersuri intreprinse in vederea continuarii consolidarii bugetare corespunzator angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv, dar si caracteristicile recente ale executiei bugetare, precum si potentiale majorari suplimentare de cheltuieli bugetare efectuate in actuala conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global. S-a aratat din nou ca, in aceste conditii, un mix echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung, sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

"Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta AAa1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu. In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6,00 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit", se mai precizeaza in documentul citat.

 

Rata anuala a inflatiei va cobori, probabil, la nivelul de o cifra in urmatorul trimestru si la 7,1% in decembrie 2023, fata de 7% la suta in proiectia precedenta, urmand ca, in decembrie 2024 sa se reduca la 4,2%, potrivit Minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 10 mai 2023.

"In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca noile evaluari reconfirma perspectiva inflatiei evidentiata in prognoza din luna februarie, indicand scaderea pe mai departe a ratei anuale a inflatiei pe o traiectorie aproape similara celei anticipate anterior. Prin urmare, rata anuala a inflatiei va cobori probabil la nivelul de o cifra in urmatorul trimestru si la 7,1 la suta in decembrie 2023, fata de 7,0 la suta in proiectia precedenta, iar apoi se va reduce la 4,2 la suta in decembrie 2024, la fel ca in prognoza anterioara, si la 3,9 la suta in martie 2025, ramanand usor deasupra intervalului tintei la finele orizontului prognozei", se arata in documentul citat.

Potrivit bancii centrale, descresterea ratei anuale a inflatiei va fi antrenata in continuare de factori pe partea ofertei, al caror impact dezinflationist este asteptat sa creasca progresiv in urmatoarele trimestre si sa afecteze puternic evolutia componentelor exogene ale IPC, dar si dinamica inflatiei de baza intr-o oarecare masura. Principalele influente sunt anticipate sa decurga din efecte de baza dezinflationiste si din corectii descendente ale cotatiilor unor marfuri - inclusiv ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionarii pietelor en-gros - precum si din ameliorarea considerabila a functionarii lanturilor globale de productie si aprovizionare, carora li se alatura impactul prezumat al actualei configuratii a schemelor de plafonare a preturilor la energie.

Pe de alta parte, BNR atrage atentia ca persista incertitudini legate de dinamica viitoare a pretului combustibililor, dependenta de miscarea cotatiei petrolului, dar si in ceea ce priveste evolutia in perspectiva a preturilor LFO (preturi volatile ale alimentelor n.r.), precum si a preturilor altor produse agroalimentare, avand in vedere, pe de o parte, conditiile climaterice adverse si socurile ce au afectat productia de legume pe plan european si regional in perioada recenta, iar, pe de alta parte, existenta premiselor pentru un an agricol bun pe plan intern.

Din partea factorilor fundamentali sunt de asteptat presiuni inflationiste mai intense decat in evaluarile anterioare, si in atenuare mai graduala, au concluzionat membrii Consiliului, data fiind perspectiva restrangerii treptate a excedentului de cerere agregata si de la nivelul in crestere atins in trimestrul IV 2022, implicand inchiderea acestuia doar la finele orizontului prognozei. Totodata, dinamica costului unitar cu forta de munca va mai creste probabil pe ansamblul anului curent, desi mult mai modest decat in 2022, au apreciat unii membri ai Consiliului.

"S-a sesizat ca inflatia de baza va recepta insa tot mai pregnant influentele dezinflationiste decurgand din efecte de baza si din ajustari descendente ale cotatiilor marfurilor - indeosebi pe segmentul alimentelor procesate - precum si din ameliorarea functionarii lanturilor globale de valoare adaugata. Acestora li se vor alatura cele generate de descresterea treptata, dar mai rapida decat in prognoza precedenta, a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, precum si a dinamicii preturilor importurilor, de la un nivel totusi in crestere si in trimestrul I 2023 si superior celui anticipat. In acelasi timp, efectele inflationiste venite din costurile si marjele de profit ale firmelor se vor atenua probabil in scurt timp, iar apoi se vor epuiza, inclusiv pe fondul slabirii cererii de consum si al tendintei de temperare a inflatiei, au sustinut mai multi membri ai Consiliului. In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat este asteptata sa scada treptat din trimestrul II 2023, coborand la 9,3 la suta in decembrie 2023, fata de 9,8 la suta in proiectia anterioara, si la 4,3 la suta la finele orizontului proiectiei, comparativ cu nivelul de 4,7 la suta anticipat anterior pentru luna decembrie 2024", se precizeaza in minuta BNR.

Potrivit celor mai recente date ale Institutului National de Statistica, publicate in 12 mai, rata anuala a inflatiei a scazut la 11,23% in aprilie 2023, de la 14,53% in martie 2023, in conditiile in care marfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84%, cele nealimentare cu 5,83%, iar serviciile cu 10,64%. Pentru informatii suplimentare, click aici!