In ultimii doi ani economia mondiala s-a confruntat cu incidenta a doua socuri exogene (pandemia coronavirus si evenimentele din Ucraina) care au contribuit la intensificarea presiunilor inflationiste (spre maximul din ultimele decenii) si gradului de incertitudine (spre niveluri fara precedent in perioada post-belica). Dupa incidenta crizei sanitare (cea mai severa la nivel mondial in ultimul secol) autoritatile responsabile cu implementarea politicilor economice au implementat ample masuri monetare, fiscal-bugetare si de venituri pentru sustinerea populatiei si companiilor (volum cumulat de aproximativ 25% din PIB-ul mondial). Totodata, au fost creionate si lansate programe ambitioase pentru transformarea modelului economic, spre unul axat pe energie verde, digitalizare si rezistenta la socuri pe viitor, arata o analiza publicata de Banca Transilvania.

Consecintele nefavorabile ale crizei sanitare (distorsiunile din sfera lanturilor mondiale de productie) au fost amplificate de cresterea semnificativa a preturilor la energie (in contextul planurilor ambitioase de tranzitie rapida la energia verde) si de declansarea evenimentelor din Ucraina, factori care au determinat accelerarea presiunilor inflationiste si intensificarea perceptiei de risc investitional. Daca pentru presiunile inflationiste perspectivele sunt favorabile (de schimbare de tendinta) pentru economia reala riscul fragmentarii din perspectiva fluxurilor comerciale, financiare si investitionale in contextul tensiunilor geopolitice este unul foarte ridicat. Se poate spune ca asistam la modificari structurale la nivelul procesului de globalizare (de dupa terminarea Razboiului Rece), caracterizat printr-o integrare mai puternica a fostelor tari socialiste in circuitul economic mondial, aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului si confruntarea economica SUA-China (care a determinat adancirea decalajului dintre excedentul Chinei si deficitul SUA).

"In acest context, atragem atentia cu privire la faptul ca economia mondiala va resimti puternic pe termen scurt consecintele celor doua socuri exogene, cu perspectiva unei fragmentari pentru fluxurile comerciale, financiare si investitionale intre cele doua blocuri (cel Euro-Atlantic si cel Euro-Asiatic), cel putin pana la momentul unor negocieri si acorduri intre principalele economii ale lumii (SUA, China si Zona Euro, cu un PIB nominal cumulat de peste 57 trilioane dolari in prezent, reprezentand aproximativ 60% din economia mondiala). Subliniem faptul ca Zona Euro este regiunea cea mai puternic afectata de consecintele celor doua socuri exogene, in contextul in care modelul economic din Germania (economia locomotiva) din ultimele decenii (axat pe importul de energie ieftina din Rusia si pe exportul de produse cu valoarea adaugata ridicata spre China) se confrunta cu provocari fara precedent. De altfel, indicatorii avansati din regiune s-au deteriorat puternic in ultimele luni, exprimand perspectiva incidentei unei recesiuni pe termen scurt", se arata in analiza.

Provocarile fara precedent in perioada post-belica au implicatii nu doar in sfera dimensiunii reale a economiei, cat si la nivelul componentei financiare, aspect reflectat de evolutiile recente din sfera pietei valutare.

"In acest context, consideram ca este ridicata probabilitatea ca cele doua socuri exogene sa fie urmate de socuri endogene, care sa determine principalii actori din economia mondiala sa negocieze in trimestrele urmatoare pentru o noua ordine economica mondiala si un nou sistem monetar-financiar international", subliniaza dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica in cadrul Bancii Transilvania.