Franta se mentine de multi ani incoace in topul principalilor investitori straini directi in Romania, fiind in 2019 cel de-al 6-lea investitor strain direct. Astazi exista aici peste 2.800 de companii cu capital majoritar francez. Companiile franceze au investit in Romania pentru ca au gasit aici o parghie pentru o crestere accelerata pe o piata interna care nu este saturata in UE si, de asemenea, o parghie pentru competitivitatea globala atunci cand produc o parte din valoarea lor adaugata, produse sau servicii, in Romania. Apropierea culturala dintre cele doua tari este, de asemenea, un factor de incredere pentru investitorii francezi. Astazi, Camera Franceza de Comert si Industrie in Romania cuprinde peste 550 de companii cu profiluri si de talii diverse, repartizate atat la Bucuresti, cat si in regiuni, fiind lideri de piata in sectoarele lor de activitate.

Actuala criza nu anuleaza atuurile pe care le are Romania in atragerea investitiilor straine, in ciuda a 5 provocari principale, pe care CCIFER, alaturi de partenerii nostri din cadrul Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei, se straduieste sa le depaseasca, printr-un dialog si o colaborare sustinute cu Autoritatile. Este vorba despre necesitatea modernizarii infrastructurilor, o mai buna predictibilitate si stabilitate normativa, de-birocratizarea relatiilor de afaceri cu organismele de stat, reducerea deficitului de pe piata muncii si, nu in ultimul rand, ancorarea europeana care trebuie consolidata, UE fiind pentru Romania o sursa esentiala nu doar de finantare, ci si de stabilitate. Pe durata aceastei crize sanitare cu consecinte economice, CCIFER este alaturi de membrii sai si isi continua activitatea in serviciul lor, adaptandu-se la context. Prioritatea noastra este sa ramanem in contact cu membrii, sa intelegem situatia si nevoile lor si sa contribuim impreuna atat la dezvoltarea mediului de afaceri, cat si a economiei si a societatii romanesti in ansamblul sau. De aceea, CCIFER este un actor implicat in consolidarea dialogului dintre mediul de afaceri si autoritatile publice centrale si locale.

Nearsourcing/nearshoring

Criza sanitra ne-a aratat ca sunt de preferat lanturile scurte de aprovizionare si anticipez ca multe companii europene vor avea in vedere repatrierea in Europa a filialelor situate in prezent in Asia. Romania, ca si alte tari estice, are calitati pentru a putea primi aceste activitati din domeniul productiei sau a serviciilor. Iar pentru asta, Romania trebuie sa-si sporeasca competitivitatea. Romania este bine pozitionata pentru a beneficia de aceasta tendinta catre relocare si nearshoring, datorita talentelor sale: tehnice, lingvistice si comportamentale si, de asemenea, datorita pozitiei sale la intersectia intre UE, Orientul Mijlociu si Rusia. Identificarea de furnizori reprezinta, de asemenea, o oportunitate in masura in care companiile romanesti se pozitioneaza bine in termeni de calitate/cost, oferind avantajul proximitatii geografice si culturale.

Digitalizare

Un sector care a fost esential in timpul crizei este cel al serviciilor digitale - digitalizarea va continua sa accelereze pentru a permite angajatilor sa lucreze de la distanta, companiilor sa-si optimizeze procesele, iar clientilor sa acceseze servicii globale. Criza a fortat, de asemenea, intreprinderile sa foloseasca foarte mult munca de acasa pentru activitatile lor tertiare. Calitatea retelei de telecomunicatii din Romania a facilitat foarte mult acest exercitiu, ceea ce nu a fost cazul pentru alte regiuni europene sau chiar din lume. In Romania, reteaua de internet este, la ora actuala, cea mai buna din lume. Consider ca telemunca va continua sa fie o practica populara si va inlocui din ce in ce mai mult prezenta la birou, deoarece acest model este benefic pentru sanatatea si echilibrul de viata al angajatilor, pentru mediul si pentru productivitatea intreprinderilor.

In plus, Romania este competitiva in ceea ce tine de automatizare si robotizare, UiPath, de exemplu, lider mondial in RPA, este un start-up roman.

Piata muncii din Romania a fost marcata in ultimii 3 ani de o lipsa cronica de forta de munca, in medie 15% din posturi fiind vacante, dupa cum arata un studiu realizat la sfarsitul anului 2018 pentru Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei.

Criza sanitara prin care trecem fragilizeaza o serie de intreprinderi si inregistram o crestere a somajului, la care contribuie, de asemenea, intoarcerea in tara unei parti din diaspora.

Totusi, intr-o oarecare masura, criza a contribuit la reechilibrarea pietei muncii private si a generat o parte din somaj (estimat la 7% la sfarsitul anului 2020); dar sectorul IT, cu centre de servicii regionale sau chiar globale situate in Romania, ramane inca foarte tensionat.

Autoritatile, printr-un dialog initiat in special de CCIFER, au adoptat masuri de conservare a locurilor de munca, care acopera somajul tehnic (pana la 75% din salariul mediu) si part-time (41% din salariu brut din iunie pana in august); aceste masuri permit companiilor sa iasa agil din criza si sa reduca impactul negativ asupra cifrei de afaceri.

Acest deficit a fost redus in multe sectoare, dar competitia pentru talent ramane, competitia intre angajatorii din Romania si, de asemenea, cu cei din tarile occidentale, deoarece romanii se adapteaza foarte usor in ceea ce priveste munca si reusita profesionala in afara Romaniei.

Cred ca relansa economica in Romania trebuie sa treaca, inainte de toate, prin pastrarea ocuparii fortei de munca, atunci cand este posibil, prin intermediul solutiilor de flexibilizare pe care tocmai le-am mentionat. De asemenea, revine statului revizuirea cheltuielilor publice, cu mai putine cheltuieli curente si mai multe investitii pentru modernizarea infrastructurii de transport, sanatate si educatie. Investitiile publice in Romania sunt insuficiente din punct de vedere structural la 2,4% din PIB si ar trebui sa se tripleze pentru a raspunde nevoilor infrastructurii. In aceste conditii, investitiile publice ar reprezenta un impuls puternic pentru cresterea PIB-ului.

Pentru a spori competitivitatea si a atrage investitii straine, infrastructura, fie ca vorbim despre transport, sanatate sau educatie, trebuie modernizata in Romania. Cred ca aceste sectoare vor beneficia de o alocare semnificativa de resurse din bugetele de stat si UE in perioada care urmeaza. Activitatile de protectie a mediului ar trebui sa fie, de asemenea, o prioritare in urmatorii ani.

Criza sanitara cauzata de pandemia COVID-19 a generat in Romania si in lume un dublu soc al cererii si ofertei, generand apoi o puternica recesiune a economiei, demarata in al doilea trimestru din 2020. Statul roman a intrat in criza sanitara cu conturile publice contrastante, cu un deficit mare (4% in 2019) datorat masurilor de crestere pro-ciclice de incurajare a consumului prin cresteri salariale ridicate in ultimii ani, in special in sectorul public; prin urmare, se anticipeaza un deficit de 8-9% in 2020. Dar Romania are o marja de manevra buna in ceea ce priveste datoria publica, care reprezinta in prezent 40% din PIB. Dupa un prim trimestru cu o crestere a PIB-ului cu 2,7%, cel mai mare din UE, productia industriala a scazut cu 40% in luna aprilie. In trimestrul II, PIB-ul ar fi scazut cu 7%; iar previziunile pentru 2020 indica o scadere de 5% a PIB-ului, cu o crestere intre 5% si 7% in 2021.

Experienta ne invata ca exista oportunitati chiar si in context de criza, cum ar fi accelerarea digitalizarii, aparitia a noi necesitati ce trebuie satisfacute atat in mediul privat, cat si in mediul public sau posibila localizare in Romania a activitatilor care inainte erau localizate in Asia.

In 2022, Romania ar trebui sa ajunga din nou, ba chiar sa depaseasca PIB-ul din 2019. Dar acest lucru depinde de capacitatea de a infiinta proiecte mari de investitii publice, de a atrage si directiona finantarea externa, in special fonduri europene catre sectoarele economice care vor sti sa profite la maxim de ele, sa implementeze masuri de protectie si de sprijin economic pentru a permite intreprinderilor sa revina la o rata de crestere.

Acest lucru depinde, de asemenea, de capacitatea Romaniei de a ramane atractiva pentru noile investitii - in ceea ce priveste nivelul si disponibilitatea competentelor, facilitati pentru investitori noi, infrastructura fizica si digitala disponibila, competitivitatea costurilor operationale etc.

In acest context, Camera de Comert franco-romana ramane mobilizata cu toate resursele sale pentru a sprijini intreprinderile si antreprenorii in eforturile lor de a se reinventa in confruntarea lor cu noi provocari economice si sociale. As dori sa multumesc partenerilor nostri institutionali, in special Ambasadei Frantei, cu serviciul sau economic si Business France, Comitetului de Consilieri de Comert Exterior ai Frantei (CCEF), precum si cluburilor de afaceri francofone din tara pentru sprijinul continuu in serviciul comunitatii de afaceri franco-romane, pe care CCIFER o reprezinta.