Comisia Europeana a adoptat o comunicare prin care le ofera statelor membre orientari cu privire la desfasurarea politicii bugetare in 2023, informeaza un comunicat al Executivului comunitar.

Raspunsul bugetar necesar dat pandemiei de COVID-19 si contractia productiei au condus la o crestere semnificativa a ponderii datoriilor publice, in special in unele state membre cu un nivel ridicat al datoriei, fara a provoca insa o crestere a costurilor cu serviciul datoriei. Pentru a garanta sustenabilitatea datoriei, este necesara o ajustare bugetara multianuala, combinata cu investitii si reforme destinate sustinerii potentialului de crestere. In opinia Comisiei, este recomandabil ca pentru reducerea nivelului ridicat al datoriei publice sa se procedeze la o ajustare bugetara treptata incepand cu 2023, deoarece o consolidare prea abrupta ar putea avea un impact negativ asupra cresterii si, prin urmare, asupra sustenabilitatii datoriei.

Comunicarea stabileste principiile-cheie care vor orienta evaluarea de catre Comisie a programelor de stabilitate si de convergenta ale statelor membre. Ea ofera, de asemenea, o imagine de ansamblu a situatiei actuale a evaluarii guvernantei economice.

Comunicarea este prezentata in contextul invaziei neprovocate si nejustificate a Ucrainei de catre Rusia. In solidaritate cu Ucraina, Uniunea Europeana a aprobat un pachet de sanctiuni economice fara precedent care va avea un puternic impact asupra economiei si elitei politice ruse. Previziunile economice din iarna anului 2022 au fost publicate la 10 februarie, cu doua saptamani inainte de invadarea Ucrainei. Aceasta evolutie are un impact negativ asupra cresterii si implica o agravare a riscurilor. Ea subliniaza, de asemenea, si mai mult necesitatea unei coordonari stranse a politicilor economice si bugetare, precum si necesitatea ca politicile bugetare sa fie adaptate ca raspuns la circumstantele aflate in schimbare rapida. Orientarile vor fi ajustate in functie de evolutiile economice, conform necesitatilor.

Comunicarea stabileste cinci principii-cheie si descrie implicatiile pentru recomandarile bugetare pe care Comisia le va propune statelor membre in mai 2022 pentru planurile lor bugetare din 2023. Aceste cinci principii sunt: asigurarea coordonarii politicilor si un mix coerent de politici; asigurarea sustenabilitatii datoriei, printr-o ajustare bugetara treptata si de inalta calitate si prin crestere economica; incurajarea investitiilor si promovarea cresterii durabile; promovarea strategiilor bugetare coerente cu o abordare pe termen mediu a ajustarii bugetare, tinandu-se cont de Mecanismul de redresare si rezilienta. De asemenea, strategiile bugetare ar trebui sa fie diferentiate si sa tina seama de dimensiunea pe care o reprezinta zona euro.

Raspunsul bugetar coordonat al statelor membre la recesiunea economica grava provocata de pandemia de COVID-19, facilitat de activarea clauzei derogatorii generale si sprijinit de actiunile la nivelul Uniunii, a inregistrat un mare succes. O coordonare stransa continua a politicilor bugetare ramane esentiala in actualul mediu instabil si pentru a se asigura o tranzitie fara probleme catre o traiectorie noua si sustenabila de crestere si catre sustenabilitatea bugetara. Pe baza previziunilor economice din iarna anului 2022, Comisia este de parere ca tranzitia de la o orientare bugetara agregata favorabila in perioada 2020-2022 la o orientare bugetara agregata in linii mari neutra pare adecvata in 2023, ramanand in acelasi timp pregatita sa reactioneze la evolutiile situatiei economice.

Inscrierea economiilor Uniunii pe o traiectorie de crestere durabila mai inalta si abordarea provocarilor legate de dubla tranzitie verde si digitala ar trebui sa fie o prioritate de varf pentru toate statele membre. Desi Mecanismul de redresare si rezilienta (MRR) - aflat la baza NextGenerationEU, care va oferi o finantare suplimentara de pana la 800 de miliarde de euro - poate contribui la asigurarea dublei tranzitii, Comisia este de parere ca planurile bugetare pe termen mediu ar trebui sa promoveze si sa protejeze investitii publice de inalta calitate finantate la nivel national.

Programele de stabilitate si de convergenta ar trebui sa demonstreze modul in care planurile bugetare pe termen mediu ale statelor membre asigura o traiectorie descendenta graduala a datoriei publice catre niveluri prudente si o crestere durabila printr-o consolidare treptata, investitii si reforme.

Strategiile bugetare nationale ar trebui sa fie diferentiate in mod corespunzator: statele membre cu datorii mari ar trebui sa procedeze la o reducere treptata a datoriei, prin realizarea unei ajustari bugetare in 2023, dupa deducerea contributiilor din partea MRR si a altor granturi din partea Uniunii; in timp ce statele membre cu datorii mici si medii ar trebui sa consolideze investitiile necesare pentru dubla tranzitie verde si digitala, cu scopul de a ajunge la o orientare politica globala neutra.

Criza provocata de coronavirus a evidentiat relevanta si importanta multora dintre provocarile pe care Comisia a incercat sa le discute si sa le abordeze in cadrul dezbaterii publice referitoare la cadrul de guvernanta economica. In urma angajamentului asumat de presedinta von der Leyen in discursul sau privind starea Uniunii, si anume acela de a crea un consens cu privire la viitorul cadrului de guvernanta economica al UE, in octombrie 2021, Comisia a relansat dezbaterea publica privind revizuirea cadrului de guvernanta economica al UE.

Dezbaterea in curs are loc prin intermediul mai multor foruri, inclusiv al unor reuniuni si ateliere dedicate si al unui sondaj online care s-a incheiat la 31 decembrie 2021. Aceasta discutie incluziva implica cetateni si o gama larga de parti interesate, in special parteneri sociali, mediul academic, alte institutii si organisme ale Uniunii, precum si guverne si parlamente nationale, printre altele. In prezent, Comisia analizeaza observatiile primite si va prezenta un raport de sinteza in martie 2022.

In opinia Comisiei, starea actuala a discutiilor evidentiaza o serie de aspecte-cheie in privinta carora ar putea fi necesare eforturi suplimentare si mai concrete pentru a pregati calea spre crearea unui consens cu privire la viitorul cadru bugetar al UE: asigurarea sustenabilitatii datoriei si promovarea unei cresteri durabile prin investitii si reforme sunt factori-cheie pentru succesul cadrului bugetar al UE; iar acordarea unei atentii sporite supravegherii bugetare pe termen mediu in UE pare o cale promitatoare.

De asemenea, ar trebui continuate discutiile cu privire la invatamintele care pot fi desprinse din conceptia, guvernanta si functionarea MRR, iar simplificarea, consolidarea responsabilitatii la nivel national si imbunatatirea aplicarii legislatiei reprezinta obiective-cheie.

Pe baza dezbaterii publice in curs si a discutiilor cu statele membre, Comisia va prezenta orientari cu privire la posibilele modificari ale cadrului de guvernanta economica, cu obiectivul de a ajunge la un consens larg privind calea de urmat, inainte de 2023.