Cu privire la Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), apreciem intrutotul necesara si solicitam introducerea unui nou punct in cadrul Pilonului V din PNRR, intitulat Fondul de rezilienta al partenerilor sociali, cu o alocare bugetara de 100 mil. Euro, similara cu

alocarea pentru societatea civila. Demersul nostru este fundamentat si sustinut de urmatoarele considerente:

1. Legea dialogului social nr. 62/2011 defineste dialogul social drept procesul voluntar prin care partenerii sociali se informeaza, se consulta si negociaza in vederea stabilirii unor acorduri in probleme de interes comun. Partenerii sociali sunt sindicate sau organizatii sindicale, angajatori ori organizatii patronale, precum si reprezentantii autoritatilor administratiei publice, care interactioneaza in procesul de dialog social. Parteneri sociali abilitati sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutionalizat sunt considerate confederatiile patronale si sindicale reprezentative la nivel national, statut obtinut in baza criteriilor stabilite de lege.

2. In forma actuala a PNRR, inexplicabil pentru noi, dialogul social este inclus in cadrul PilonulV Sanatate si rezilienta economica, sociala si institutionala, la punctul V.5 Reforma administratiei publice, salarizarea unitara, dialog social si cresterea eficientei justitiei cu un buget total propus de 148 mil. Euro

3. In acelasi timp, tot in actuala forma a PNRR, la punctul V.6 Fondul de rezilienta a societatii civilie, pentru intarirea capacitatii institutionale a organizatiilor societatii civile, ca parteneri de dialog ai statului, este propusa alocarea unui buget de 100 mil. Euro;

4. Angajamentul partenerilor sociali pentru dezvoltarea dialogului social, care duce la cresterea economica si asigurarea pacii sociale;

5. Raportul de tara pentru anul 2020 mentioneaza ca:

a. dialogul social functioneaza doar partial, in special la nivel sectorial, iar cadrul institutional stabilit pentru consultare nu este utilizat in mod corespunzator, pentru a contribui la procesul de luare a deciziilor si nu implica suficient de

mult partenerii sociali in elaborarea si punerea in aplicare a reformelor.

b. evaluarile impactului propunerilor legislative sunt in continuare o formalitate, iar calitatea si utilizarea efectiva a acestora variaza foarte mult de la un sector la altul.

c. gradul de implicare a partilor interesate in elaborarea si punerea in aplicare a reformelor este redus si rareori exista un dialog real intre parteneri.

6. Recomandarile de tara prevad necesitatea consolidarii capacitatii partenerilor sociali in vederea participarii la dezvoltarea si implementarea de politici si proiecte publice.

7. Reformele necesare a fi realizate, respectiv:

a. definirea unui mecanism bi-partit eficient care sa fundamenteze stabilirea nivelului salariului minim pe economie; un mecanism inseamna nu doar indicatorii care fac posibil calcului nivelului salarial minim, ci si studiile si analizele care estimeaza efectele induse la nivelul economiei si al companiilor, singurele care pot sa indice zonele de vulnerabilitate si permit gandirea unor solutii.

b. redefinirea sectoarelor de activitate astfel incat acestea sa corespunda realitatilor economice si industriale ale Romaniei;

c. reforma Comitetelor sectoriale

d. actualizarea standardelor ocupationale;

e. actualizarea legislatiei incidente relatiilor de munca cu scopul de raspunde noilor schimbari din piata muncii

f. evaluarea si monitorizarea functionarii dialogului social.

8. Necesitatea sprijinirii partenerilor sociali in vederea:

a. colectarii si analizei informatiilor pentru evidentierea tendintelor la nivel national, de sector sau regional, in legatura cu aspecte precum: evolutiile economice cu relevanta pentru piata muncii, conditiile de munca, organizarea

muncii, negocierile colective etc.

b. negocierii de acorduri de cooperare bipartite la nivel sectorial sau national, precum si a acordurilor cadru.

c. imbunatatirii calitatii expertizei acestora pentru furnizarea de servicii de calitate membrilor lor.

d. consolidarii expertizei partenerilor sociali in acord cu tematicile europene si nationale cu care se opereaza in contextul Semestrului European si Pilonului European al Drepturilor Sociale.

9. Mentinerea propunerii privind operationalizarea Consiliului Economic si Social, inclusa deja in actualul PNRR, in vederea digitalizarii si cresterii capacitatii institutionale.

10. Reprezentarea la nivel teritorial si sectorial a peste 220 de organizatii patronale membre, in cadrul celor cinci confederatii patronale reprezentative la nivel national, care au ca scop reprezentarea intereselor mediului de afaceri.

11. Existenta a peste 270 de structuri sindicale, in cadrul celor cinci confederatii sindicale reprezentative la nivel national, care au ca scop reprezentarea intereselor lucratorilor.

12. Necesitatea intaririi capacitatii partenerilor sociali de reprezentare si participare in cadrul structurilor asociative europene si consolidarea dialogului social la nivel european. Pe parte patronala CNIPMMR este membru in SMEUnited, CONCORDIA este membra in3 BusinessEurope. Pe parte sindicala Blocul National Sindical, CNS Cartel Alfa, CNSLR-Fratia si CSDR sunt membrii ai Confederatiei Europene a Sindicatelor (ETUC), iar Confederatia Sindicala Nationala Meridian este membra a Confederatiei Europene a Sindicatelor Independente (CESI).

13. Peste 1300 de persoane care reprezinta interesele organizatiilor patronale si sindicale in cadrul structurilor de dialog social la nivel central si teritorial, precum si in cadrul Consiliului Economic si Social si a organismelor tripartite. Va stam la dispozitie pentru explicitarea fiecarui punct in parte. Ne dorim discutii transparente, in spiritul angajamentelor asumate cu ocazia lansarii apelului pentru realizarea Planului National de Redresare si Rezilienta.