La nivelul UE, Comisia Europeana a propus un nou instrument de redresare, pentru depasirea crizei declansate de pandemia de Covid-19, intitulat Next Generation EU, in cadrul revizuirii bugetului UE pe termen lung.

Potrivit estimarilor, produsul intern brut al UE (PIB) a scazut cu aproximativ 15% in cel de al doilea trimestru al anului 2020, in comparatie cu aceeasi perioada din 2019. In total, se estimeaza ca economia UE va scadea cu peste 7% in 2020. Cu toate acestea, in scenariul cel mai pesimist al unui al doilea val si al prelungirii masurilor de izolare, s-ar ajunge peste tot la o scadere de 16% din PIB in acest an, arata o analiza a Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

In data de 27 mai 2020, Comisia Europeana a lansat Comunicarea "Acum este momentul Europei: sa reparam prejudiciile aduse de criza si sa pregatim viitorul pentru noua generatie".

Principalele elemente cuprinse in cadrul comunicarii sunt urmatoarele:

 

Acesta este motivul pentru care Comisia propune un nou instrument de redresare, Next Generation EU, cu un buget de 750 miliarde euro integrat intr-un buget UE pe termen lung puternic si modern. Cuantumurile din cadrul Next Generation EU sunt alocate pentru programe individuale dupa cum urmeaza:

O pondere de 70% din granturile acordate prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta este angajat in anii 2021 si 2022. Restul de 30% este pe deplin angajat pana la sfarsitul anului 2023, mai arata CNIPMMR.

 

Principalele caracteristici ale Next Generation EU

Fondurile pentru instrumentul Next Generation EU vor proveni din suspendarea temporara a plafonului resurselor proprii la 2% din venitul national brut al UE. Comisia va putea astfel sa isi utilizeze ratingul de credit foarte ridicat pentru a imprumuta 750 miliarde euro de pe pietele financiare pentru instrumentul Next Generation EU.

Fondurile instrumentului Next Generation EU vor fi investiti in trei piloni, 500 miliarde euro sub forma de granturi si 250 miliarde euro sub forma de imprumuturi acordate statelor membre.

In plus fata de instrumentul Next Generation EU, Comisia propune un buget UE revizuit, in valoare de aproximativ 1.100 miliarde euro in perioada 2021-2027.

 

1. Primul pilon este sprijinul acordat statelor membre pentru investitii si reforme menite sa contribuie la solutionarea crizei:

Bugetul pentru primul pilon

 

2. Al doilea pilon se refera la relansarea economiei UE prin stimularea investitiilor private:

Buget pentru al doilea pilon:

 

3. Al treilea pilon se refera la invatamintele trase in urma crizei:

Comisia propune crearea unui nou program de sine statator „EU4Health”, cu un buget de 9,4 miliarde euro. Aceasta va investi in prevenirea, pregatirea pentru situatii de criza, achizitionarea de medicamente si echipamente vitale, precum si in imbunatatirea rezultatelor pe termen lung in materie de sanatate.

Bugetul pentru al treilea pilon:

Romania va obtine granturi in valoare de 9,52miliarde euro in perioda 2021-2022 si 4,27 miliarde euro in 2023, la valoarea preturilor din 2018, restul pana la suma de 33,5 de miliarde euro fiind sub forma de imprumuturi.

 

Statele membre vor prezenta Comisiei planuri de recuperare si rezilienta. Pot face acest lucru in fiecare an pana cel tarziu in 2022 pana la 30 aprilie a fiecarui an, dar ar putea sa prezinte deja un prim proiect impreuna cu proiectul lor de buget national in octombrie. Pentru a oferi sprijin cat mai repede posibil, statele membre vor fi incurajate sa isi prezinte primul plan deja in acest an.

Potrivit CNIPMMR, Comisia va evalua planurile pe baza unor criterii transparente. Planurile trebuie sa abordeze in mod eficient provocarile relevante identificate in semestrul european, indiferent daca acestea contribuie la consolidarea potentialului de crestere si a rezilientei statului membru si la consolidarea coeziunii si trebuie sa contina masuri care contribuie in mod semnificativ la abordarea in mare masura a tranzitiilor ecologice si digitale. Masurile sprijinite ar trebui sa evite impactul negativ asupra climei si a mediului.

Cu conditia ca criteriile de evaluare sa fie indeplinite in mod satisfacator, Comisia va adopta o decizie care stabileste contributia financiara de care va beneficia statul membru (subventie si, daca este solicitat, imprumut), precum si etapele si obiectivele.

Pentru a informa pregatirea si punerea in aplicare a planurilor de recuperare si rezilienta ale statelor membre, Consiliul va avea, de asemenea, posibilitatea de a discuta, in contextul semestrului european, starea de recuperare, rezilienta si capacitatea de ajustare din Uniune, pe baza documentelor disponibile ale Comisiei Europene.

 

CNIPMMR sustine necesitatea adoptarii de masuri pentru realizarea de programe care sa acceseze in special granturile din cadrul Next Generation EU.

Avand in vedere ca mediul de afaceri din Romania inregistreaza o deteriorare din cauza pandemie de Covid-19, implicarea reprezentantilor mediului de afaceri este esentiala in procesul de consultare publica, in elaborarea si implementarea proiectelor.

In prezent nu exista o dezbatere publica pe proiectele care pot fi depuse de Romania in cadrul instrumentului Next Generation EU.

CNIPMMR atrage atentia ca sunt necesare masuri suplimentare pentru a incuraja initiativele antreprenoriale ale IMM-urilor si astfel, cum s-a sustiut in mod constant, sa fie stabilita ca prioritate aspectele calitative ale investitiilor (deoarece, cum evidentiaza Raportul de tara din 2018 „calitatea investitiilor publice este marcata in continuare de deficiente de gestionare, de schimbari frecvente ale prioritatilor si de dificultati in ceea ce priveste absorbtia fondurilor UE, iar investitiile private sunt afectate de persistenta incertitudinii juridice si a birocratiei”).

CNIPMMR sustine, de asemenea, lansarea unor proiecte ample de investitii in educatie in economia digitala si instrumente suport pentru economia digitala, care sa fie cuprinse in programul Romania Tecu Nation: