Economia la turatie mica, scoasa din viteza dar continuand sa functioneze chiar si moderat in conditiile date, reprezinta solutia depasirii perioadei de criza in conditii care sa ne permita ulterior o revenire economica, fara pierderi substantiale. Este momentul sa ne concentram pe actiuni care se vor propaga in evolutia viitoare a economiei. Suntem constienti ca imediat dupa criza actuala, o alta criza iminenta, cea economica, va izbucni, iar pentru a nu fi afectati in proportie covarsitoare, trebuie sa actionam acum pentru un viitor independent de masurile de reducere si preventie a imbolnavirii cu coronavirus si a crizei din sanatate prin care trec toate statele lumii, profunzimea si durata scaderii economice nu trebuie subestimata.

Romania trebuie sa se adapteze noilor transformari structurale si sa acorde o atentie sporita sectorului privat, singurul capabil sa sustina economic bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, sa tina in frau rata somajului (care ar putea ajunge la 10-11% in contextul actual in Romania), tocmai de aceea se impune adoptarea unui pachet de stimulare si subventionare a salariilor pentru a ajuta cit mai multi romani sa isi pastreze locurile de munca, in cuantumul castigului salarial mediu brut (5500 lei brut/luna ) pe perioada starii de urgenta, pentru fiecare angajat pastrat timp de 6 luni. Astfel spus, in loc sa stimulam cresterea ratei somajului, fie chiar si a celui tehnic, stimulam pastrarea locurilor de munca, plata contributiilor salariale la bugetul de stat si siguranta locului de munca pentru angajat precum si vechimea in campul muncii.

Distantarea sociala se dovedeste a fi o masura buna in conditiile pandemiei, insa distantarea de economia reala va crea pe viitor probleme greu de rezolvat. Pentru a echilibra masurile de distantare sociala de cele de stimulare si sustinere a antreprenorilor prin impulsionarea acestora sa pastreze personalul lucrativ, acestia din urma ar putea presta munca de acasa alternativ cu cea clasica, astfel incat la nivelul societatilor impactul crizei create de coronavirus se va diminua, iar angajatul va iesi din izolarea la domiciliu. Usor, usor, societatea trebuie sa isi continuie evolutia, iar masurile de pandemie trebuie alternate cu cele de revenire a ciclului economic normal.

Ponderarea somajului tehnic si inlocuirea lui cu masuri de stimulare a companiilor private in cuantumul salariului mediu brut, va elimina si inechitatea dintre sectorul public si cel privat.

In prezent angajatii din aparatul bugetar nu simt presiunea pierderii locului de munca si nici diminuarea nivelului de trai, in timp ce cei din sectorul privat „tremura” de teama pierderii serviciului si implicit a inchiderii afacerilor din sectoarele afectate.

Masura, pe langa impactul benefic in economie, o rata a somajului controlata, are si un impact emotional: recastigarea increderii celor care sustin economia romaneasca.

Fara stimulente preconizate si o prioritizare a conservarii economiei globale, efectele economice la nivel european ar putea avea ca si consecinta o replica crizei economice din anul 2009 cand punctul maxim al somajului a ajuns undeva spre 10%, experienta crizelor anterioare ne-a invatat ca, cu cat este mai tardiva redresarea companiilor cu atat se va prelungi asistenta sociala a angajatilor disponibilizati, iar consumul va avea de suferit, creandu-se astfel dezechilibre fundamentale in economie.

Cristina Chiriac, presedintele CONAF, explica: „Aceasta masura ar pozitiona economia romaneasca „la relanti” in timpul pandemiei de COVID -19, ar acorda timp de respiro pentru antreprenorii si ar ajuta la diminuarea inegalitatilor sociale. Crearea unui pachet de stimulare pentru subventionarea salariilor angajatilor din mediul privat are ca scop protejarea locurilor de munca, iar perioada de activitate lucrativa ar putea alterna cu cea de lucru la domiciliu a angajatilor. Criza creata de coronavirus a scos in evidenta numeroase provocari pentru economie, mai ales in tarile cu venituri mici, asa cum este si cazul Romaniei. In prezent, trebuie luate masuri decisive si coordonate pentru a minimiza impactul uman si economic viitor. Prin aceste masuri ne dorim mentinerea stabilitatii financiare, reducerea la minimum a pierderii locurilor de munca si cel mai important, mentinerea afacerilor in stare de functionare. „

CONAF aminteste de modelul matematic gasit de Israel prin care economia va reporni dupa criza creata de coronavirus. Modelul se bazeaza pe inchidere intermitenta a activitatii sociale si economice.

„Acest model imbina cele doua crize: cea epidemiologica, de distantare sociala si cea de continuare a activitatii economice, desi la parametri redusi”, a explicat presedintele CONAF.

„De cele mai multe ori solutia e in fata noastra, nu trebuie sa inventam nimic ci sa adaptam economia reala la solutii si modele care deja exista si au fost testate. S-a dovedit stiintific ca, o strategie de munca de cinci zile si zece zile oprite, va fi mult mai suportabila pentru economie si va reduce impactul creat de coronavirus, impiedicand astfel prabusirea multor sectoare si aruncand oamenii in somaj si saracie”, a concluzionat Cristina Chiriac (foto), Presedinte CONAF.