Sunt necesare investitii semnificative in dezvoltarea infrastructurii fluviale si trebuie restructurate tarifele, pentru a utiliza eficient porturile si pentru a valorifica potentialul de transport fluvial, mai ieftin si mai putin poluant, conform unui studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurentei.

CSDN a analizat modul de organizare si administrare a infrastructurii de transport fluvial, precum si activitatile economice relevante desfasurate in fiecare port de la Dunare, cu scopul de a identifica noi oportunitati de dezvoltare, care sa creasca competitivitatea acestui tip de transport.

Astfel, in urma studiului, CSDN a constata ca porturile fluviale romanesti au o infrastructura slab dezvoltata, neadecvata pentru un transport fluvial modern, comparativ cu celelalte porturi europene dunarene.

In Romania, cu exceptia infrastructurii de transport fluvial administrata prin zone libere, exista un numar de 43 de porturi/locuri de operare/puncte de lucru, din care 53,5% se afla in administrarea Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii Fluviale SA Giurgiu (CNAPDF SA), 25,6%% sunt gestionate de Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati (CN APDM SA), 9,3% din porturile fluviale sunt administrate de Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile SA Constanta (CN CAN SA), restul fiind in administrarea Unitatilor Administrativ Teritoriale. Un loc important in asigurarea navigatiei pe Dunare revine Regiei Autonome "Administratia Fluviala a Dunarii de Jos" Galati (RA AFDJ Galati), ale carei atributii sunt stabilite in concordanta cu prevederile Conventiei de la Belgrad, conventie aplicabila tuturor statelor riverane Dunarii, la care Romania este parte. Dintre cele 23 de porturi administrate de CN APDF SA, doar 11 au inregistrat trafic de marfuri in perioada 2021-2023, 70% din trafic derulandu-se in 5 porturi. In acelasi timp, 10 din cele 23 de porturi nu detin dotari tehnice sau facilitati de operare si nu au acces la utilitati (apa, energie electrica, canalizare), in unele dintre acestea, acostarea realizandu-se la mal natural (neamenajat). Doar 41,14% din suprafata portuara administrata de CN APDF SA este utilizata, existand porturi/puncte de lucru nu sunt deloc utilizate (Bazias, Dr. Turnu Severin –

agabaritice, Dubova, punctul de lucru Rast, si Svinita). In decurs de trei ani (2021-2023), CNAPDF SA a efectuat investitii in 10 din cele 23 porturi ale sale, in suma de aproximativ 1milion lei, atat din surse proprii (36,79%), cat si din alte surse (63,21%). Pe de alta parte, toate cele 9 porturi administrate de catre CN APDM SA sunt conectate la reteaua electrica, doua se afla in curs de reabilitare si modernizare (Tulcea si Macin, cu locurile de operare Gura Arman si Turcoaia), dar doar patru porturi sunt racordate la reteaua de apa si canalizare (Galati, Braila, Isaccea si Chilia Veche). CN APDM SA are un grad de utilizare a suprafetei portuare de 86,07% (porturi fluvio-maritime) si de 74,26% (porturi interioare). Dintre porturile fluvio-maritime, portul Galati are cel mai are grad de utilizare, de 95,12%.

In porturile aflate in administrarea autoritatilor locale investitiile sunt aproape inexistente, doar trei administratii (Turnu Magurele, AZL Sulina, AZL Galati) realizand investitii in dezvoltarea infrastructurii portuare. 

 

Se observa ca porturile fluviale romanesti sunt administrate atat de companii nationale, precum si de companii locale aflate in subordinea unitatilor administrativ – teritoriale, iar o parte din infrastructura de transport fluvial se afla in subordinea unor companii. De exemplu, Casa de Cultura a Municipiului Braila a preluat activitatea portuara administrata de catre

Serviciul de Transport Public Local de Calatori si Administrare Portuara Braila. De asemenea, administrarea unui port de catre mai multe administratii portuare (Braila este administrat de APDM, Administratia Zonei Libere Braila si Casa de Cultura a Municipiului Braila), precum si existenta a numeroase administratii in sectorul romanesc al Dunarii, organizate diferit (regie autonoma, companie nationala, societate, institutie publica in subordinea primariei sau chiar administratie organizata in cadrul primariei), cu viziuni, bugete si prioritati diferite, creeaza dificultati legate modalitatea de stabilire a tarifelor si nu permite

elaborarea unei strategii unitare de dezvoltare a porturilor romanesti de la Dunare. In acest context, CSDN considera ca este necesara reoganizarea administrarii porturilor, avand in vedere ca actualul mod de admninistrare s-a dovedit ineficient. Astfel, CSDN recomanda reorganizarea in asa fel incat porturile fluviale, in special cele care fac parte din reteaua TEN-T, sa fie administrate integral de catre o singura entitate, in timp ce altele pot fi desfiintate, incredintate spre administrarea autoritatilor locale sau, daca exista cerere, operatorilor privati, asa cum se intampla in tarile membre UE. 

 

Analizele arata faptul ca porturile romanesti nu sunt atractive comparativ cu alte porturi europene si din cauza tarifelor practicate. Pe fondul conflictului de Ucraina si al reorientarii traseelor de transport prin Romania, traficul

de marfuri a inregistrat o majorare semnificativa in porturile de la gurile Dunarii, ceea ce a condus la reducerea tarifului de tranzitare a Canalului Sulina cu 49,8% fata de anul 2023. In acelasi timp, in ultimii ani, a scazut numarul de nave intrate/iesite din celelalte porturi fluviale. ”Tarifele trebuie sa fie stabilite in mod corect, iar administratiile nu trebuie sa isi recupereze, prin tarife, de mai multe ori sumele cheltuite. Rolul nostru, al autoritatii de supraveghere, este sa ne asiguram ca aceste tarife sunt fundamentate corect si asigura predictibilitate pentru operatorii economici care isi desfasoara activitatea in porturi si pentru transportatorii de marfuri” a declarat Dan Virgil Pascu, presedintele CSDN, vicepresedinte al Consiliului Concurentei. In anul 2024 s-au inregistrat diminuari de tarife, fata de 2023, in cazul mai multor administratii portuare. Spre exemplu, in cazul Administratiei Canalelor Navigabile SA Constanta, tariful de tranzitare a canalelor navigabile (tranzit tone capacitate) s-a redus cu 14,2%, in timp ce tariful

de pilotaj a inregistrat o diminuare cu 57,3%. De asemenea, Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale SA Giurgiu a diminuat tariful de acces in limita zonei portuare cu 20% in anul 2024 comparativ cu 2023. Din datele detinute si analizate de CSDN, reiese ca cea mai mare parte a cheltuielilor directe ale administratiilor portuare sunt cheltuieli cu salarizarea personalului. In unele cazuri (RA

AFDJ Galati), cheltuielile cu salarizarea depasesc 70% din totalul cheltuielilor. Aceste cheltuieli s-au majorat semnificativ de la un an la altul, avand un impact direct asupra tarifului platit de beneficiarii serviciilor portuare. Ca urmare, CSDN a recomandat Ministerului Transporturilorsa realizeze o analiza aprofundata din perspectiva alocarii eficiente a resurselor umane implicate, analiza care ar trebui sa aiba

in vedere si costurile cu forta de munca ale fiecarei administratii, in special a celor organizate sub forma de regii autonome O alta recomandare se refera la restructurarea tipurilor de tarife practicate, care sa confere o mai mare predictibilitate si o identificare facila a acestora de catre transportatorii de marfuri. De asemenea, trebuie avuta in vedere si o posibila stabilire prin act normativ a unei rate rezonabile a profitului practicata de administratiile portuare. In acelasi timp, CSDN considera necesara delimitarea clara a atributiilor administratiilor portuare, respectiv a celor in baza carora acestea actioneaza in calitate de autoritate publica si pentru care nu ar trebui sa existe profit, de cele in care actioneaza ca o companie, desfasurand activitati economice, prin aplicarea principiului transparentei relatiilor financiare,

respectiv evidenta contabila separata pe cele doua tipuri de activitati. 

 

CSDN considera ca este importanta asigurarea finantarii pentru construirea canalului Bucuresti – Dunare, astfel incat sa se conecteze cel mai mare pol de dezvoltare locala, Bucuresti – Ilfov, cu portul Constanta. In plus, amenajarea raurilor Arges si Dambovita va asigura necesarul de apa pentru irigatii, protectia impotriva inundatiilor si amenajari piscicole. Astfel, activitatea economica, zonele logistice si parcurile industriale ar urma sa se dezvolte. In plus, este importanta implementarea de solutii digitale integrate pentru a spori siguranta si securitatea transporturilor de marfuri, prin automatizarea containerelor, monitorizare in timp real a traficului de nave si integrarea cu retelele logistice digitale. Astfel, eficienta operationala

va fi imbunatatita, iar timpii de transport ai marfurilor vor scadea. O alta recomandare a CSDN vizeaza investitia in terminale multimodale, pentru a reduce transporturile poluate si a utiliza versiunile fluvial-feroviare, respectand, astfel, tintele privind reducerea emisiilor poluante pana in anul 2050. Studiul privind „Porturile fluviale romanesti – caracteristici, eficienta si potential competitiv” este disponibil pentru consultare publica pe site-ul autoritatii de concurenta. Observatiile pot fi transmise pana la data de 28.03.2025 prin e-mail, la adresa  Aceasta adresa de e-mail este protejata de spamboti; aveti nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza .