Statele membre UE pot sa instituie scheme de ajutor in valoare de pana la 400.000 euro pentru orice companie afectata de criza generata de razboiul din Ucraina si care isi desfasoara activitatea in majoritatea sectoarelor economice. Exceptie fac activitati din sectorul agriculturii, pescuitului si acvaculturii, in cazul carora valoarea ajutoarelor sunt limitate la 35.000 euro per intreprindere.

Comisia Europeana (CE) a adoptat recent un cadru temporar de criza pe fondul perturbarii lanturilor de aprovizionare pentru importurile UE din Ucraina de anumite produse, in special cereale si uleiuri vegetale, precum si pentru exporturile din UE catre Ucraina. Un impact semnificativ s-a resimtit si pe piata energiei, inregistrandu-se cresteri ale preturilor la energie electrica si la gaze in Uniunea Europeana. In acest sens, CE a dispus posibilitatea acordarii de ajutoare pentru despagubirea intreprinderilor pentru preturile ridicate energie.

Noul cadru temporar de criza adoptat vine in completarea posibilitatilor multiple deja oferite Statelor Membre de a lua masuri care sa fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat si flexibilizeaza regulile existente.

Important de mentionat este ca acest tip de ajutor poate fi acordat sub orice forma, inclusiv prin granturi directe, iar sprijinul nu este conditionat de o crestere a preturilor la energie, deoarece criza si masurile restrictive impotriva Rusiei afecteaza economia in diverse moduri (e.g. perturbari ale lantului fizic de aprovizionare).

 

Sub rezerva indeplinirii anumitor conditii, Statele Membre sunt in masura sa ofere (i) garantii de stat subventionate, astfel incat bancile sa poata acorda in continuare imprumuturi tuturor intreprinderilor afectate de criza actuala si (ii) imprumuturi publice si private cu rate ale dobanzii subventionate. Pentru ambele tipuri de sprijin, sunt prevazute limite ale valorii maxime a imprumutului, care se bazeaza pe nevoile operationale ale unei intreprinderi, tinand seama de cifra sa de afaceri, de costurile sale cu energia sau de nevoile sale specifice in materie de lichiditati. Un alt aspect important este ca imprumuturile pot fi atat pentru investitii, cat si pentru nevoile de capital circulant.

 

In cele din urma, Statele Membre vor putea sa ofere partial compensatii intreprinderilor, in special celor care sunt mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare datorate cresterilor semnificative ale preturilor la gaze si energie electrica. Si acest sprijin poate fi acordat sub orice forma, inclusiv prin granturi directe.

Ajutorul total per beneficiar nu va putea depasi 30% din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane euro, in orice moment. Cu toate acestea, pentru cazul in cazul in care se inregistreaza pierderi din exploatare, acordarea unui ajutor suplimentar acestui plafon este permisa pentru a se asigura continuarea activitatii economice. In acest scop, ajutoarele vor putea depasi aceste plafoane, pana la 25 de milioane euro pentru utilizatorii care sunt mari consumatori de energie si pana la 50 milioane euro pentru intreprinderile care isi desfasoara activitatea in sectoare specifice (e.g. productia aluminiului si a altor metale, a fibrelor de sticla, a celulozei, a ingrasamintelor sau hidrogenului si a multor substante chimice de baza).

Una dintre garantiile prevazute in noul cadru pentru limitarea consecintelor negative asupra conditiilor echitabile de concurenta de pe piata unica vizeaza aplicarea unei metodologii proportionale pentru acordarea ajutoarelor, in sensul ca ar trebui sa existe o corelatie intre cuantumul ajutorului care poate fi acordat intreprinderilor si dimensiunea activitatii lor economice si gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, luandu-se in considerare cifra lor de afaceri si costurile lor cu energia.

La nivelul Uniunii Europene au fost deja aprobate 8 scheme de ajutor de stat in diferite State Membre (Franta, Polonia, Germania, Italia, Irlanda, Spania), iar in urma analizei acestor masuri de sprijin se desprinde concluzia ca sectoarele economice afectate sunt nu doar numeroase, cat si foarte diverse. Aceasta observatie nu este insa surprinzatoare, deoarece si noul cadru temporar identifica 26 de sectoare de activitate deosebit de afectate. Cu titlu de exemplu, mentionam urmatoarele scheme adoptate in alte State Membre in temeiul noului cadru:

- Franta. Schema franceza permite acordarea de lichiditati in valoare de pana la 155 de miliarde euro pentru intreprinderi din toate sectoarele in contextul invaziei Rusiei in Ucraina. Avand in vedere incertitudinea economica cauzata de situatia geopolitica actuala, schema are ca scop asigurarea lichiditatilor, prin acordarea unei garantii de stat pentru creditele noi acordate intreprinderilor, permitand totodata bancilor sa continue sa acorde imprumuturi economiei reale. Aceasta schema este prima aprobata in temeiul Cadrului temporar de criza pentru ajutoarele de stat.

- Germania. Schema germana in valoare de 11 miliarde euro este o schema umbrela pentru sustinerea intreprinderilor din toate sectoarele economice pentru atenuarea impactului economic al razboiului din Ucraina si sprijinirea in continuare a intreprinderilor afectate de criza actuala si de sanctiunile aferente. Similar ca in cazul schemei franceze, ajutorul ia forma unor garantii de stat pentru imprumuturi si a imprumuturilor subventionate.

- Polonia. Schema poloneza de 836 milioane euro este menita pentru a sprijini sectorul agricol, permitand acordarea ajutoarelor pentru fermierii afectati de cresterea costurilor cauzata de invazia Rusiei in Ucraina si de sanctiunile aferente. Ajutorul in baza acestei scheme ia forma granturilor directe.

La nivel national, noul cadrul temporar de criza a primit un raspuns pozitiv din partea autoritatilor publice la momentul adoptarii sale. Prin urmare, este de asteptat ca in perioada urmatoare sa fie puse in consultare publica scheme de ajutor romanesti. Mentionam totodata faptul ca, pentru moment, noul cadru temporar de criza se aplica pana la 31 decembrie 2022, insa Comisia are posibilitatea prelungirii acestuia in cazul in care considera necesar acest lucru, astfel cum s-a intamplat in cazul prelungirilor succesive ale Cadrului temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei in contextul COVID-19.