Economiile lumii par a fi rezistat onorabil in fata provocarilor generate de pandemia de Covid-19, datorita mobilizarii financiare fara precedent a celor mai puternice state si a organizatiilor internationale si, mai ales, concesiilor masive privind indatorarea, abordare opusa celei din criza precedenta, cand s-a mizat pe austeritate. Cu toate acestea, ingrijorarile persista din cauza incertitudinii inca ridicate cu privire la evolutia pandemiei, dar si a capacitatii statelor de a mentine stimulentele acordate pentru sustinerea economiei. Pentru mediul de business romanesc, necunoscutele anului 2021 provin din cel putin trei mari directii: politica fiscala a Uniunii Europene, evolutia Brexit si, pe plan intern, gestionarea dezechilibrului bugetar.

Pentru economiile Uniunii Europene, perspectiva este pozitiva, avand in vedere ca, dupa negocieri intense, statele membre au ajuns la un acord cu privire la bugetul multianual care, pentru exercitiul financiar 2021-2027, depaseste 1.800 de miliarde euro, aproape dublu fata de cel anterior. Acesta cuprinde si planul de redresare, in valoare de 750 de miliarde euro, convenit pentru a ajuta economiile europene sa limiteze efectele crizei generate de pandemie. Asadar, necesarul de finantare poate fi considerat asigurat, dar succesul planului va depinde de capacitatea statelor membre de a atrage si de a utiliza eficient aceste fonduri.

 

O absorbtie optima a fondurilor europene impulsioneaza si activitatea mediului de afaceri care, insa, trebuie sa tina cont si de masurile pe care autoritatile europene le au in vedere pentru a asigura rambursarea imprumutului contractat de Comisia Europeana de pe pietele financiare pentru a alimenta planul de redresare de 750 de miliarde euro. Imprumutul este prevazut a fi rambursat incepand din 2028 (pe o perioada de 30 de ani), dar, pana atunci, este necesara extinderea resurselor proprii ale Comisiei, care planuieste, in acest sens, taxarea anumitor sectoare sau a marilor companii. Cele mai vehiculate masuri sunt impunerea unei taxe pe plasticul nereciclat, aplicabila de la 1 ianuarie 2021, taxarea companiilor din domeniul digital, dar si penalizarea aspra a acestora pentru incalcarea regulilor de concurenta (pana la 10% din cifra de afaceri globala), o taxa pe emisiile de carbon impusa importurilor pe piata unica si extinderea taxei pe emisiile poluante.

Aceste taxe ar trebui implementate pe parcursul urmatorului exercitiu financiar, dar este dificil de estimat un moment anume, avand in vedere mecanismele greoaie de decizie la nivel european. Cu toate acestea, mai devreme sau mai tarziu, isi vor pune amprenta asupra activitatii companiilor si a preturilor pentru consumatorii finali, inclusiv a celor din Romania.

 

Suplimentarea surselor proprii ale Comisiei Europene este cu atat mai necesara in contextul iesirii Marii Britanii din blocul comunitar, unul din contributorii majori la bugetul UE. Dar, dincolo de golul lasat la bugetul european, Brexit-ul afecteaza semnificativ companiile europene care au relatii de afaceri cu cele din Marea Britanie, cu atat mai mult cu cat riscul unei rupturi fara un acord comercial care sa stabileasca relatiile ulterioare dintre cele doua parti pare inevitabil (mai sunt doar cateva zile pana la 31 decembrie, data la care expira perioada de tranzitie stabilita prin acordul de retragere intrat in vigoare de la 31 ianuarie 2020).

Oficialii din ambele tabere inca transmit mesaje incurajatoare cu privire la incheierea unui acord, dar, in paralel, continua sa isi consolideze „planurile de urgenta” pentru ca, in caz de esec, dupa 1 ianuarie 2021, Marea Britanie va fi considerat stat tert in relatiile comerciale si de orice alta natura cu statele membre UE, ceea ce presupune, in linii mari, reguli comerciale mai stricte (formalitati vamale, taxe, TVA, accize), restrictii pe piata muncii si limitarea liberei circulatii a persoanelor.

Companiile romanesti care au relatii de afaceri cu parteneri britanici trebuie sa tina cont de toate aceste aspecte si sa ia masurile necesare pentru a limita potentialele efecte nedorite asupra activitatii lor in cazul unui Brexit fara acord, dar chiar si in cazul tot mai putin probabil al incheierii unui acord, pentru ca, de la 1 ianuarie 2021, regulile se schimba oricum.

 

Pe plan intern, principala provocare a anului 2021 va fi legata de gestionarea deficitului bugetar, in conditiile in care este recomandata mentinerea facilitatilor acordate mediului de afaceri in contextul pandemiei, iar inasprirea fiscalitatii nu poate fi luata in calcul, avand in vedere estimarile privind evolutia pandemiei si ritmul lent de recuperare a economiilor europene si, implicit, a celei romanesti.

La nivel european au fost anuntate, deja, noi masuri monetare si fiscale de stimulare a economiilor, iar derogarea de la regulile fiscal-bugetare (limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB) a fost extinsa pentru 2021. Si autoritatile romane au anuntat extinderea unor facilitati si au urgentat adoptarea unor masuri solicitate de mai multa vreme de mediul de afaceri (consolidarea fiscala, deducerea pierderilor din facturile neincasate, beneficii neimpozabile pentru angajati, recuperarea TVA pentru facturile mai vechi de un an neincasate de la persoanele fizice etc.).

Reducerea deficitului bugetar, estimat la 9,8% din PIB in 2020 de catre Consiliul Fiscal, este necesara, dar ar trebui realizata pe baza eficientizarii cheltuielilor si prin cresterea colectarii veniturilor la bugetul de stat, posibila in conditiile implementarii masurilor anuntate referitoare la digitalizarea administratiei fiscale si combaterea evaziunii fiscale. Ramane de vazut insa ce vor decide autoritatile in aceasta privinta.

Asadar, anul 2021 se anunta provocator, iar mediul de afaceri trebuie sa isi ia toate masurile necesare pentru a limita efectele factorilor perturbatori si a beneficia de toate facilitatile pe care le va avea la dispozitie.