In plina criza generata de pandemie, economiile lumii se concentreaza pe stimularea investitiilor in cercetare-dezvoltare care sa ajute, pe de o parte, la rezolvarea situatiei medicale (medicamente, vaccinuri, aparatura performanta) si, pe de alta parte, la dezvoltarea economica din care sa se realimenteze bugetele epuizate de masurile adoptate pentru a limita efectele restrictiilor impuse in majoritatea domeniilor. Romania, insa, reuseste cu greu sa popularizeze chiar si facilitatile existente in domeniu, astfel incat sa fie accesate de mai multi contribuabili. 

Multe tari europene trateaza cu prioritate domeniul cercetarii-dezvoltarii prin atragerea de fonduri europene. Spre exemplu, Franta aloca cinci miliarde de euro, suma cofinantata din surse europene, pentru stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare in domeniul medical, cum ar fi dezvoltarea unui vaccin, medicamente sau echipamente medicale menite sa contracareze efectele virusului SARS-CoV-2. Aceste fonduri urmeaza sa fie acordate prin mai multe tipuri de scheme de finantare, inclusiv sub forma unor facilitati fiscale. 

De asemenea, Germania, care a implementat recent facilitati fiscale in domeniul cercetarii-dezvoltarii, a anuntat ca majoreaza pragul valoric anual al cheltuielilor eligibile de la doua la patru milioane de euro, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2020, ceea ce poate aduce un beneficiu companiilor de pana la un milion de euro anual.

 

In Romania, sintagma „cercetare-dezvoltare” este mentionata frecvent in Planul National de Investitii si Relansare Economica publicat recent de Guvern, in diferite contexte, fie legat de cresterea PIB-ului, de imbunatatirea digitalizarii la nivelul administratiei si economiei, de cresterea competitivitatii in lupta cu virusul SARS-CoV-2 si multe altele. Pe de alta parte, facilitatile fiscale in vigoare de multi ani nu sunt accesate suficient din cauza dificultatilor practice in aplicare. Facilitatile constau in deduceri suplimentare ale costurilor sau scutire de impozit pe profit, cat si in scutirea de impozit pe venit pentru angajatii care lucreaza pe proiecte de cercetare-dezvoltare.

In randul celor interesati sa aplice pentru aceste facilitati a existat, inca de la inceput, temerea ca autoritatile fiscale nu vor recunoaste investitiile respective ca avand natura de activitati de cercetare - dezvoltare. Aceasta temere era justificata prin faptul ca nu exista un mecanism pentru validarea eligibilitatii acestor activitati (care sa confirme ca investitiile pentru care se aplica facilitatea se incadreaza in activitatea de cercetare-dezvoltare), mecanism care a fost implementat in mai 2019, prin intermediul unui Registrul al Expertilor. Insa, chiar daca a trecut mai bine de un an de la constituirea acestui registru, utilizarea lui ramane una modesta, poate si pentru ca nu este clar cum poate fi accesat si, mai ales, cum poate fi ales expertul pentru validarea investitiei. 

De aceea, acest registru trebuie popularizat in randul contribuabililor, ca modalitate de validare a aplicarii unor facilitati fiscale destul de atragatoare. Activitatea expertilor tehnici se deruleaza pe baza unei metodologii internationale emise de Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica (Manualul Frascati 2015), iar prin colaborarea cu expertii fiscali, facilitatile pot fi aplicate in mod corect si eficient, astfel incat contribuabilii sa poata beneficia de ele.