In ultimii cinci ani, pietele emergente au inregistrat schimbari semnificative si o dezvoltare puternica, devenind centre de putere economica si stimuland dezvoltarea globala. Cu toate acestea, schimbarile din zona de reglementare si intensificarea luptei anticoruptie modifica perspectivele legate de riscuri. Iar organizatiile trebuie sa aiba in vedere aceste provocari: desi pietele emergente sunt foarte promitatoare si ofera oportunitati din abundenta, riscurile tot mai prezente legate de frauda, mita si coruptie raman potentiale obstacole in calea cresterii lor.

Conform studiului EY care sondeaza perceptia privind situatiile de frauda in pietele emergente, printre care si Romania, 42% considera ca frauda si coruptia reprezinta unele dintre cele mai mari riscuri pentru afacerile lor, fata de 29% dintre respondentii de pe pietele dezvoltate. Peste 52% dintre participantii chestionati considera ca practicile legate de coruptie sunt mai raspandite pe pietele emergente, unde se produc pe scara larga, comparativ cu 20% pe pietele dezvoltate.

Comparativ cu datele din editia din 2012, nivelurile percepute de mita si coruptie pe pietele emergente s-au dublat fata de cele de pe pietele dezvoltate. Avand in vedere cresterea nivelului de reglementare, eforturile de punere in aplicare si de respectare a conformitatii pe pietele emergente, este ingrigorator faptul ca acest decalaj nu s-a redus.

16% dintre respondentii de pe pietele emergente au recunoscut ca „a da mita este o practica obisnuita pentru a castiga contracte”. In acest context, sondajul constata ca exista multe situatii in care organizatiile, angajatii sau reprezentantii considera necesara o anumita forma de stimulare pentru o terta parte pentru a garanta supravietuirea companiei. Activitatile cu risc ridicat includ obtinerea de licente, achizitiile, facturarea, platile pentru materiale si consumabile. O mita poate varia, de exemplu, de la o mica suma de bani pentru a facilita eliberarea marfurilor din vama, pana la sute de mii de USD pentru a castiga o licitatie publica pentru un proiect important de infrastructura.

Riscul de urmarire penala pentru companie trece dincolo de activitatea propriilor angajati legata de activitatea de coruptie in relatia cu reprezentantii tertelor parti, extinzandu-se asupra distribuitorilor, agentilor sau partenerilor.

Mai mult, raportul EY arata ca sunt inca multi directori care cred ca este acceptabila acordarea de plati in numerar in schimbul unor avantaje comerciale. 19% dintre respondentii din pietele emergente au considerat ca acest lucru ar putea fi justificat, comparativ cu doar 6% pe pietele dezvoltate.

In multe tari, traditiile culturale, cum ar fi mesele, oferirea de cadouri si divertisment de calitate sunt considerate a fi parte integranta a relatiilor de business. Cu toate acestea, astfel de practici au devenit mult mai putin obisnuite in ultimii ani, in special in pietele dezvoltate. In pietele emergente, incercarea de a obtine un avantaj comercial prin oferirea unor astfel de dovezi de ospitalitate inainte de a incheia o afacere sau un contract important, pun companiile si pe directorii acestora sub riscul potential de a fi considerati responsabili de dare de mita in temeiul legislatiei anticoruptie in vigoare.

Studiul identifica si o serie de factori economici care pot determina situatii de frauda. In majoritatea pietelor emergente, exista o diferenta semnificativa intre veniturile angajatilor din sectorul privat si ale celor din sectorul public, iar tentatia celor din sectorul public de a dobandi un castig personal poate fi mult mai mare.

In general, directorii de corporatii din pietele emergente afirma ca au vazut doar o usoara imbunatatire a mediului de afaceri in privinta fraudei si coruptiei in ultimii patru ani. In unele tari au avut loc schimbari semnificative de perceptie legate de practicile de frauda si coruptie. De exemplu, in Romania aceasta perceptie a scazut de la 46% la 34%, iar in India de la 67% la 40%.

Prin urmare, un demers important pe care companiile multinationale care opereaza pe pietele emergente trebuie sa-l sustina este asimilarea si aplicarea mai riguroasa a legislatiei locale anticoruptie in procedurile interne si externe.

Din punct de vedere juridic, majoritatea tarilor, inclusiv multe din pietele emergente, au politici anti-coruptie inglobate in legislatia lor de multi ani si le aplica din ce in ce mai riguros. O parte au semnat Conventia ONU impotriva coruptiei si multe au semnat, de asemenea, Conventia anti-coruptie a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).

Intr-un mediu din ce in ce mai competitiv, in care suntem martorii folosirii tehnologiei ca facilitator al conduitei imorale, rolul managementului devine vital in redefinirea agendei legate de etica si in actualizare programelor de conformitate pe baza analizei datelor, pentru a minimiza erorile de integritate. Astfel incat, tehnologia sa fie utilizata in detectarea si preintampinarea faptelor ilicite.

In acelasi timp, companiile trebuie sa se asigure ca au implementat proceduri de raportare adecvate, inclusiv mecanisme de semnalare a neregulilor care sa sprijine procesul de receptionare a acuzatiilor de frauda din partea angajatilor si a altor terti.

In concluzie, desi statele au introdus in legislatia lor din ce in ce mai multe prevederi anticoruptie, iar organizatiile investesc mai mult in programele lor de conformitate, lupta nu s-a incheiat.