Studiul “Ambalajele - riscuri si oportunitati” are rolul de a expune principalele provocari pe care companiile active in Romania le intampina in procesul de administrare a obligatiilor catre Fondul pentru mediu, aferente ambalajelor. Dintre companiile intervievate, 90.08% sunt intr-o situatie de risc financiar ridicat sau chiar sever datorat modului in care isi administreaza obligatia privind valorificarea deseurilor provenite de la ambalajele puse pe piata din Romania.

In anticiparea momentului in care obligatii similare pentru echipamente electrice si electronice si, respectiv, baterii si acumulatori vor intra in vigoare, cercetarea acopera, de asemenea, si aspecte specifice din practica administrarii acestor obligatii.

Sondajul a fost desfasurat in perioada 29 ianuarie-2 martie, pe un esantion de 262 de companii. Pentru colectarea datelor s-a folosit metodologia CATI (computer assisted telephone interview). Din cadrul fiecarei companii a fost intervievata persoana responsabila de raportarea catre Fondul pentru Mediu. Interviurile au avut o durata medie de 5 minute, iar opiniile respondentilor au fost colectate prin intermediul a 7 intrebari cu raspuns deschis:

1. Cum determinati cantitatile de ambalaje aferente fiecarui produs pus pe piata?

2. Cum raportati catre Fondul pentru mediu ambalajele in care importati materiile prime?

3. Cum va descarcati de paletii de lemn receptionati impreuna cu marfurile (produse, ingrediente, materii prime, piese de schimb) receptionate din import sau transfer intra-comunitar?

4. Cum determinati cata folie de plastic (stretch) primiti impreuna cu receptiile de marfa? Dar cata utilizati pentru expeditii?

5. Ce suma aferenta ultimului an fiscal ati achitat catre Fondul pentru mediu pentru stingerea obligatiilor pentru ambalaje si pungi de plastic?

6. Care sunt categoriile de echipamente electrice si electronice pe care le puneti pe piata (daca este cazul)?

7. Ce fel de echipamente electrice si electronice includ baterii si acumulatori? Cum determinati cantitatile de baterii si acumulatori puse pe piata (daca este cazul)?

- Desi apar usoare variatiuni intre diversele sectoare de activitate, amplitudinea acestor variatiuni este relativ mica.

- Nici un domeniu nu este exceptional de performant, toate se afla in zona de risc mediu in ceea ce priveste rezultatele unui potential audit fiscal dedicat contributiilor aferente Fondului pentru mediu.

1. Derularea unui audit de sistem pentru determinarea si procedurarea modului de tratare a exceptiilor.

2. Distribuirea clara a responsabilitatilor intre departamentele “producatoare” de date si simplificarea atributiilor fiecaruia prin automatizarea procesului si eliminarea detaliilor nerelevante la nivel individual.

- 92% din liderii de business nu sustin modelul de crestere al economiei romanesti bazat pe cresterea consumului

- 90% din companii vor o strategie de tara orientata catre crestere sustenabila

- Pentru 74% dintre companii, accelerarea cresterii organice si investitiile in operatiunile existente reprezinta prioritatea numarul unu

92% din oamenii de afaceri care au raspuns sondajului Barometrul mediului de afaceri romanesc nu sustin modelul de crestere economica bazat pe cresterea consumului. Iar cei mai multi dintre oamenii de afaceri respondenti, 45%, sunt neincrezatori sau foarte neincrezatori in privinta evolutiei economiei romanesti in urmatoarele 12 luni.

Procentul optimistilor este in scadere fata de editiile anterioare ale studiului, ilustrand un fond de ingrijorare alimentat de cresterea economica bazata pe consum, de presiunile inflationiste si incertitudinile fiscale si legislative, pentru a numi doar cativa potentiali factori care pot influenta perceptiile oamenilor de afaceri.

Raportul realizat de EY, in parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la baza un sondaj online la care au raspuns 458 lideri de organizatii din diverse sectoare ale economiei romanesti, dintre care 8% au o cifra de afaceri mai mare de 100 milioane EUR, 9% intre 50-100 mil EUR, 34% o cifra de afaceri intre 10-50 mil EUR, 44% intre 1-10 mil EUR si 5% sub 1 mil EUR.

Avansul economic estimat de Institutul National de Statistica in anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de cresterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la cresterea PIB, in timp ce formarea bruta de capital fix a avut o contributie de 1,2%. Cele mai multe prognoze de crestere economica pentru 2018 se situeaza sub 5%: Oxford Economics se asteapta la o crestere de 4,8%, Comisia Europeana - 4,5%, FMI - 4,4% si BERD - 4,2%.

In acest context, companiile romanesti sunt mai putin increzatoare in evolutia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestia fata de evolutia economiei globale: cererea de produse si servicii (42% optimism la nivelul economiei locale vs 60% economia globala), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pietelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evolutia evaluarii companiilor (18% vs 31%) si investitiile private (22% vs 41%).

Cele mai mari discrepante apar in cazul stabilitatii pietei si a evolutiei investitiilor, o posibila explicatie pentru aceasta fiind impactul instabilitatii fiscale si legislative din Romania.

90% dintre companiile respondente afirma necesitatea unei strategii de tara orientate catre o crestere sustenabila. Un astfel de model ar putea asigura trecerea Romaniei din categoria tarilor cu venit mediu la cea de economie avansata. Pentru aceasta trecere, politicile publice trebuie adaptate caracteristicilor structurale ale economiei, pentru a evita dezvoltarea unor industrii in lipsa unor fundamente economice. De asemenea, e nevoie ca dezvoltarea infrastructurii de transport sa devina o prioritate reala. Un alt factor important este demografia, existand pericolul sa “imbatranim” inainte de a deveni “bogati”. Unele studii sugereaza de exemplu ca o patrime din cresterea economica a Chinei din ultimele 3 decade este rezultatul structurii demografice. Acestea sunt doar cateva aspecte de luat in calcul intr-un nou model economic pentru Romania.

In top trei prioritati strategice si de capital pentru consiliile de administratie si liderii de companii, atat la nivelul tuturor companiilor respondente, cat si pe esantionul companiilor mai mari, cu cifra de afaceri de peste 10 milioane EUR, se regasesc aceleasi deziderate: accelerarea cresterii organice si investitii in operatiunile existente (74%), eliberarea de numerar si imbunatatirea managementului capitalului circulant (55%) si transformarea digitala (49%). Transformarea digitala este insa pe locul al doilea in prioritatile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre optiuni), urmata de eliberarea de numerar si imbunatatirea managementului capitalului circulant.

Din punctul de vedere al consiliilor de administratie si al liderilor de business din Romania, cele mai importante piedici in dezvoltarea afacerilor tin de politicile publice si de factorii controlati de institutiile statului: incertitudinea fiscala si legislativa (80% dintre respondenti), lipsa stabilitatii politice si de viziune a politicilor publice (69%) si birocratia (46%).

Majoritatea covarsitoare a oamenilor de afaceri, 85%, declara ca incertitudinile fiscale si legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investitii ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii considera ca nu le sunt afectate investitiile, in timp ce 2% nu pot estima impactul.