Europa se confrunta cu o criza fara precedent in domeniul energiei, principala provocare fiind gasirea acelor masuri echilibrate si instrumente care sa asigure solutii viabile si durabile care sa sustina toti actorii, sa reduca presiunea costurilor si sa protejeze consumatorii vulnerabili. In acelasi timp sunt necesare investitii importante in sistemul energetic pentru a asigura securitatea si independenta energetica in viitor.

Un criteriu vital pentru marii investitori ramane stabilitatea, predictibilitatea si transparenta cadrului legislativ asa cum rezulta si din cea mai recenta editie a Business Sentiment Index (BSI) publicat de Consiliul Investitorilor Straini. Acest criteriu nu a fost respectat in ceea ce priveste masurile luate de Romania in domeniul energiei, majoritatea acestora fiind adoptate in 2022 prin Ordonante de Urgenta fara timpul necesar de consultare cu partile implicate. Cu toate ca actorii importanti din piata depun eforturi majore sa se adapteze la noile reglementari, conformarea si implementarea devin din ce in ce mai greoaie, avand in vedere termenele foarte stranse, multiplele modificari din ultimul an si imperfectiunile legislatiei, iar astfel functionarea pietei este afectata.

Avand in vedere complexitatea crizei si specificitatile fiecarei tari (resurse, cadru fiscal national, masuri legislative in vigoare), Regulamentul UE 2022/1854 permite o larga flexibilitate, stabilind doar o cota minima de 33% care poate fi atinsa si prin masurile deja existente la nivelul fiecarui stat. Adoptarea OUG 186/2022 nu a tinut cont de cadrul legislativ existent care prevedea deja o serie de masuri de solidaritate pentru consumatorii vulnerabili, impozite asupra veniturilor suplimentare, contributii pentru fondul dedicat tranzitiei energetice, dar si plafonarea preturilor din domeniul energiei. Prin prisma adoptarii OUG 186/2022, Romania a devenit singura tara cu o impozitare suplimentara semnificativa deja existenta care a introdus in paralel si contributia de solidaritate. Doua treimi din statele UE care au ales sa introduca contributia de solidaritate au aplicat cota minima de 33% si mai mult de jumatate dintre tari au ales sa aplice numai pentru un singur an (nu pentru doi, asa cum este cazul Romaniei).

FIC reitereaza necesitatea unui cadru legislativ predictibil si consultarea cu mediul de afaceri pentru a ajunge la cele mai bune solutii care sa asigure securitatea energetica, protejarea consumatorilor vulnerabili si viabilitatea tuturor actorilor implicati in domeniul energiei si in acelasi timp, deschiderea pentru dialog cu autoritatile statului pentru a pune la dispozitie analizele si cunostintele expertilor din mediul privat. Ramanem partenerii Guvernului pentru a identifica acele masuri durabile pentru depasirea crizei din domeniul energiei, dar si pentru a asigura dezvoltarea economica a Romaniei.