Avand in vedere perioada actuala si riscurile la care este supusa intreaga societate nu numai sanitar, ci si economic, este oportun sa aiba loc o trecere in revista a: (i) conceptului de infrastructura critica nationala, (ii) conditiile in care o anumita societate s-ar putea incadra intr-o astfel de categorie, (iii) procesului prin care o societate ajunge sa dobandeasca acest statut, precum si (iv) obligatiile ce ii incumba odata desemnata.

 

Ce este de fapt infrastructura critica nationala? Potrivit legii , identificam mai multe conditii care trebuie indeplinite in ceea ce priveste vocatia unui element, sistem sau al unei componente a acestuia de a fi identificat ca potentiala infrastructura critica nationala („ICN”):

     i. Trebuie sa fie un element, un sistem sau componenta a acestuia. Interpretand gramatical definitia, putem observa ca legiuitorul a avut in vedere o plaja a obiectului ICN-urilor destul de larga, putand fi incluse diferite obiective de interes precum: hypermarketuri, banci, anumite retele specifice necesare pentru activitati, ferme etc.

     ii. Sa se afle pe teritoriul Romaniei.

     iii. Elementul, sistemul sau o componenta a acestuia este esential pentru mentinerea functiilor vitale ale societatii, sanatatii, sigurantei, securitatii, bunastarii sociale ori economice a persoanelor.

     iv. Perturbarea sau distrugerea respectivului element, sistem sau o componenta a acestuia sa aiba un impact semnificativ la nivel national.

 

O definitie similara este data si infrastructurii critica europeana („ICE”) - o infrastructura critica nationala, a carei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ asupra a cel putin doua state membre ale Uniunii Europene, denumite in continuare state membre. Importanta impactului se evalueaza din perspectiva criteriilor intersectoriale. Acesta include efectele ce rezulta din relatiile intersectoriale de dependenta de alte tipuri de infrastructuri.

Articolul va avea in vedere in principal ICN-urile in timp ce atragem atentia ca ne vom afla in cazul unui ICE in eventualitatea in care impactul este la nivelul Uniunii Europene. Este de amintit ca cele aratate mai jos si aplicabile ICN-urilor sunt aplicabile de asemenea si ICE-urilor, cu mentiunea ca cele din urma au un numar de obligatii in plus avand in vedere impactul unional al acestora.

 

O alta definitie relevanta este cea a serviciilor esentiale. Conform legii , serviciile esentiale reprezinta acele servicii, facilitati ori activitati care sunt sau ar putea fi necesare pentru a asigura un standard minim de trai si bunastare a societatii si a caror degradare sau intrerupere a furnizarii lor, ca urmare a perturbarii ori distrugerii sistemului fizic de baza, ar afecta semnificativ siguranta sau securitatea populatiei si functionarea institutiilor statului.

De asemenea, este relevanta si definitia PSO (denumire proprie O.U.G. nr. 98/2010, dar care in principiu, reprezinta un document, un plan de securitate). Astfel, PSO este definit ca documentul de planificare la nivel strategic, cu caracter operativ prin procedurile asociate, elaborat pentru fiecare ICN/ICE desemnata si destinat realizarii managementului riscurilor de la nivelul ICN/ICE, care defineste scopul, obiectivele, cerintele si masurile de securitate ale acestora. Toate ICN-urile trebuie sa aiba intocmit un astfel de PSO.

 

Legiuitorul a creat o lista cu sectoare si subsectoare, avand in vedere gama larga de zone unde putem intalni infrastructura critica nationala. Spre exemplu, avem sectoare precum: „Alimentatie si agricultura” unde s-ar putea incadra hypermarketuri-le si fermele; „Financiar-Bancar” unde s-ar putea incadra bancile; sau „Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor” unde s-ar putea incadra serviciile postale sau infrastructuri de emisie radio-TV, precum si infrastructurile care permit accesul la Internet.

Mai departe, si aceste sectoare sunt impartite in subsectoare. Spre exemplu, sectorul Financiar-Bancar este impartit in cinci subsectoare: Taxe si Impozite, Asigurari, Banci, Bursa de Valori, Trezorerie si Sisteme de plati. Toate aceste sectoare si subsectoare se pot regasi in Anexa nr. 1 a O.U.G. nr. 98/2010.

In functie de sectorul si subsectorul incident, exista repartizata o autoritate publica responsabila, care va indeplini anumite atributii prevazute de O.U.G. nr. 98/2010 in ceea ce priveste sectorul si subsectorul arondat. Spre exemplu, la nivelul sectorului de activitate „Alimentatie si agricultura” sunt desemnate autoritati publice responsabile Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor („ANSVSA”).

Autoritatile publice responsabile au numeroase atributii in ceea ce priveste aplicarea legislatiei privind ICN-urile, printre care: stabilesc criterii sectoriale/intersectoriale si praguri critice aferente de la care un element poate fi considerat ICN/ICE; coordoneaza activitatile specifice procesului de identificare a ICN-urilor/ICE-urilor; avizeaza PSO-urile (planurile de securitate) pentru ICN-urile/ICE-urile aflate in responsabilitate; propun Guvernului desemnarea unei infrastructuri ca ICN/ICE; au atributii de verificare a indeplinirii obligatiilor de catre ICN-uri/ICE-uri, dar si altele.

 

     1. Autoritatile publice responsabile identifica potentialele ICN/ICE care corespund criteriilor sectoriale si intersectoriale (a se vedea punctul IV pentru discutia privind criteriile sectoare si intersectoriale). Persoanele juridice sau private care desfasoara activitati si furnizeaza servicii esentiale de interes national in sectoarele si subsectoarele relevante au obligatia de a participa, la solicitarea autoritatilor publice responsabile sau a M.A.I., la procesul de identificare si desemnare a ICN/ICE.

     2. In urma procesului de identificare a potentialelor ICN/ICE, autoritatile publice responsabile propun M.A.I., prin Centrul National de Coordonare a Protectiei Infrastructurilor Critice, desemnarea respectivei infrastructuri ca fiind ICN/ICE.

     3. Desemnarea ICN/ICE se aproba prin hotarare a Guvernului. Autoritatile publice responsabile  informeaza proprietarul/operatorul/administratorul (in continuare „Detinatorii”) de ICN/ICE cu privire la desemnarea acestuia ca ICN/ICE in termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a actului normativ de desemnare.

     4. In termen de 9 luni de la desemnarea unei infrastructuri drept ICN/ICE, Detinatorii elaboreaza planul de securitate (PSO) prin care identifica elementele de infrastructura critica ale ICN/ICE si solutiile de securitate existente sau care urmeaza sa fie puse in aplicare pentru protectia acestora. Planul e transmis spre avizare autoritatilor publice responsabile.

     5. Autoritatile publice responsabile efectueaza, impreuna cu Detinatorii de ICN/ICE, o evaluare a riscurilor si amenintarilor la care sunt expuse ICN/ICE in termen de un an de la desemnarea infrastructurii critice drept ICN/ICE. Evaluarea contine inclusiv propuneri cu privire la necesitatea imbunatatirii protectiei ICN/ICE desemnate in cadrul subsectoarelor si se prezinta spre aprobare primului-ministru. Ulterior, evaluarea se realizeaza anual.

Trebuie mentionat ca termenele actuale ar putea fi scurtate prin modificari legislative (O.U.G./lege), mai ales in conditiile in care urgenta ar reclama o astfel de necesitate.

 

Identificarea ICN-urilor/ICE-urilor se realizeaza pe baza atat a unor criterii sectoriale, aplicabile doar sectorului respectiv, cat si pe baza unor criterii intersectoriale, aplicabile tuturor sectoarelor.

In ceea ce priveste criteriile sectoriale, acestea se stabilesc prin ordine ale conducatorilor autoritatilor publice responsabile, fiind particularizate pentru fiecare sector in parte. Spre exemplu, in sectorul „Alimentatie si agricultura, criteriile sectoriale sunt stabilite prin Ordinul ANSVSA nr. 117/519/2019 pentru stabilirea criteriilor sectoriale si a pragurilor critice aferente sectorului ICN infrastructura critica nationala - "Alimentatie si agricultura”.

Ordinul ANSVSA amintit mai sus are in vedere mai multe aspecte. Spre exemplu, pentru hypermarketuri ar avea relevanta urmatoarele criterii: (i) sunt puncte critice sau elemente apartinand operatorilor economici sau organismelor guvernamentale si care, odata afectate sau distruse, pot determina: disfunctii, vulnerabilitati, factori de risc, amenintari, stari de pericol, agresiuni care sa influenteze major buna functionare a societatii in ansamblul ei; (ii) sunt structuri vitale care, prin imposibilitatea operatorului economic de a-si exercita functiunile, impiedica accesul populatiei la resurse vitale: sisteme de prelucrare si depozitare a produselor agroalimentare.

De cealalta parte avem criteriile intersectoriale, care se aplica tuturor sectoarelor. Acestea sunt: (i) numarul de victime – evaluat prin raportare la numarul posibil de decese sau vatamari; (ii) efectele asupra economiei – evaluat in functie de importanta pierderilor economice si/sau a degradarii produselor sau serviciilor, inclusiv eventualele efecte asupra mediului; (iii) efectele asupra populatiei – evaluat in functie de impactul asupra increderii acesteia, suferinta fizica sau perturbarea vietii cotidiene, inclusiv pierderea de servicii esentiale. Criteriile intersectoriale nu sunt cumulative pentru identificarea ICN/ICE.

 

Detinatorii de ICN-uri/ICE-uri vor avea mai multe obligatii odata cu desemnarea, cum ar fi: vor desemna un ofiter de legatura in relatia cu autoritatile publice responsabile pentru securitatea infrastructurii critice. In termen de un an de la desemnarea ca ICN/ICE, autoritatile publice responsabile si Detinatorii de ICN/ICE vor asigura pregatirea ofiterilor de legatura pentru securitatea ICN/ICE si a personalului desemnat sa indeplineasca atributii in domeniul protectiei infrastructurilor critice in unitatile de invatamant pentru formare si dezvoltare profesionala abilitate, in conditiile legii. De asemenea, elaboreaza pentru fiecare ICN/ICE din responsabilitate un plan de securitate (PSO) ce are caracter operativ si in care sunt definite scopul, obiectivele importante, o analiza de risc, cerintele si masurile de securitate ale infrastructurii critice.

Un alt aspect important este ca asigura securitatea infrastructurii, implementeaza masuri de reducere a vulnerabilitatilor infrastructurii critice si asigura resursele financiare necesare organizarii si desfasurarii activitatilor de protectie a acesteia. De asemenea, informeaza autoritatile publice responsabile cu privire la orice modificare ce ar putea avea impact asupra infrastructurii.

Toate aceste obligatii intervin doar in masura in care se adopta o Hotarare de Guvern prin care Guvernul desemneaza respectivul obiectiv ca fiind ICN/ICE, iar nerespectarea lor poate fi sanctionata cu amenzi contraventionale care variaza in functie de incalcare de la 2.000 RON pana la 30.000 RON.

In concluzie, conceptul de infrastructura critica nationala vizeaza, intuitiv, orice element critic pentru statul roman si populatia acestuia in absenta caruia s-ar putea naste o criza pentru populatie de orice fel – energie, sanatate, aprovizionare cu alimente, economic etc. Este de retinut ca aceasta reglementare are in vedere ca prin desemnarea unui obiectiv drept ICN/ICE si impunerea obligatiilor amintite sa se asigure continuitatea si siguranta respectivelor obiective, iar in niciun caz sa impuna inutil birocratie asupra potentialelor ICN-uri/ICE-uri.