Pana in prezent, in cadrul oricarei tranzactii de achizitie a unei companii, structurarea si calendarul tranzactiei au fost dictate in mare parte de forma societatii target: societate pe actiuni (SA) sau societate cu raspundere limitata (SRL). Forma companiei era foarte relevanta intrucat formalitatile de transfer al actiunilor intr-un SA erau semnificativ mai simple decat cele pentru transferul partilor sociale intr-un SRL.

Pe cand transferul actiunilor intr-un SA se face, in principiu, printr-o simpla declaratie facuta in registrul actionarilor, transferul partilor sociale intr-un SRL necesita indeplinirea a doua conditii: (1) transferul trebuia aprobat de asociatii reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social al societatii, si (2) transferul nu devenea efectiv decat la data expirarii unui termen de opozitie de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii asociatilor de aprobare a transferului, sau la data respingerii definitive a opozitiei, daca aceasta a fost formulata. Aveau dreptul de a face opozitie la transfer creditorii societatii target si orice alte persoane care puteau justifica un interes.

In data de 30 octombrie 2020, Presedintele Romaniei a promulgat Legea nr. 223/2020 pentru simplificarea si debirocratizarea transferului de parti sociale si a varsarii capitalului social prin modificarea Legii nr. 31/1990 privind societatile, care va intra in vigoare la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial (pana la acest moment nu a fost publicata). Prin Legea nr. 223/2020, cele doua conditii mentionate mai sus au fost modificate, prima fiind flexibilizata, iar a doua eliminata complet.

In reglementarea anterioara, Legea nr. 31/1990 privind societatile (in continuare “Legea societatilor”) prevedea ca orice transfer de parti sociale catre o persoana care nu este asociat existent trebuie aprobat de asociatii reprezentand ¾ din capitalul social. Acest lucru insemna in mod practic ca asociatii care detineau majoritatea respectiva puteau bloca transferul dorit de asociatul vanzator.

Legea nr. 223/2020 flexibilizeaza in mod semnificativ aceasta conditie prin faptul ca permite asociatilor sa stabileasca prin actul constitutiv o majoritate mai mica a asociatilor care sa fie necesara pentru aprobarea transferului sau chiar sa elimine complet aceasta conditie. In practica, aceasta modificare permite asociatilor care nu au o relatie foarte apropiata sau nu depind unul de celalalt in conducerea companiei sa stabileasca faptul ca vanzarea catre terte persoane sa se poata face liber, fiecare asociat putand sa dispuna de partile sale sociale independent de vointa celorlalti.

Transferul partilor sociale catre terti s-a facut pana in prezent in baza unei proceduri de durata si birocratice care presupunea depunerea la Registrul Comertului si publicarea in Monitorul Oficial a hotararii asociatilor de aprobare a transferului si apoi asteptarea trecerii termenului de opozitie de 30 de zile de la data publicarii. De la depunerea hotararii la Registrul Comertului si pana la publicarea ei in Monitorul Oficial mai puteau trece aproximativ 2-3 saptamani, astfel incat, in practica, procedura ajungea sa dureze in jur de o luna si jumatate, chiar doua luni cateodata. Bineinteles, daca in termenul de 30 de zile se formulau opozitii la transfer, intreaga procedura se prelungea cu luni de zile, pana la solutionarea definitiva a opozitiei de catre instanta de judecata.

In contextul in care aceasta procedura a devenit un obstacol semnificativ in finalizarea eficienta si rapida a vanzarilor de parti sociale in SRL-uri, in practica au aparut diverse modalitati prin care s-a incercat evitarea parcurgerii acestei proceduri, modalitati aflate mai mult sau mai putin la limita legii. Cea mai utilizata dintre ele este procedura realizarii unei majorari de capital cu o valoare nesemnificativa la care contribuia viitorul cumparator, devenind astfel asociat in SRL, urmata de transferul de parti sociale intre vanzator si cumparator (operatiunea dorita in realitate de parti). Intrucat la momentul vanzarii cumparatorul devenise asociat existent al SRL-ului, dreptul de opozitie al creditorilor nu mai era aplicabil. In repetate randuri instantele au considerat ca acesta succesiune de operatiuni reprezinta o modalitate frauduloasa prin care se incearca transferul de parti sociale, fara a se respecta dreptul de opozitie al creditorilor, motiv pentru care transferurile astfel realizate au fost declarate nule.

O alta optiune pentru evitarea aplicarii procedurii care includea dreptul de opozitie la transfer era aceea de a transforma SRL-ul in SA pentru a beneficia de procedura de transfer extrem de simpla aplicabila SA-urilor. Acest lucru venea insa cu o serie de inconveniente, aferente cerintelor mai oneroase impuse de lege unui SA - e.g. asigurarea unui capital social de minim 90.000 lei, numirea de cenzori sau auditor financiar etc.

In realitate, putini creditori aflau despre intentia de transfer intrucat verificarea periodica a Monitorului Oficial nu e o activitate uzuala. Astfel incat, singurul creditor care ajungea sa cunoasca intentia de transfer era ANAF-ul, acesta fiind notificat direct de Registrul Comertului cu privire la existenta hotararii asociatilor de aprobare a transferului. De altfel, intreaga procedura privind opozitia a fost introdusa in legislatie in special pentru a da ocazia ANAF-ului sa isi recupereze creantele.

ANAF a profitat din plin de dreptul sau de a introduce cereri de opozitie, astfel incat aceasta procedura s-a transformat intr-o veritabila modalitate de colectare a datoriilor la bugetul de stat. Daca societatea target avea orice fel de datorii la bugetul de stat puteai fi sigur ca ANAF-ul va face opozitie la transfer, indiferent de valoarea datoriei (au existat cereri de opozitie chiar si pentru sume sub 100 RON) si chiar daca nu exista vreo temere justificata din partea ANAF cu privire la posibilitatea recuperarii creantelor de la societate. In general, ANAF-ul renunta la opozitie daca societatea target isi platea intre timp datoriile restante la bugetul de stat.

In tranzactiile de M&A transfrontaliere aceasta procedura a reprezentant un impediment si mai mare intrucat transferul din Romania devenea foarte greu de sincronizat cu procedurile de transfer din alte state (in care, ca regula, transferul are loc imediat sau intr-un termen care poate fi anticipat cu acuratete).

Legea nr. 223/2020 elimina in intregime procedura opozitiei, ceea ce inseamna ca, incepand cu data intrarii sale in vigoare, transferul de parti sociale catre terti se va putea face doar in baza acordului actionarilor detinand majoritatea de ¾ din capitalul social (daca asociatii nu au decis altfel prin actul constitutiv), fara a mai fi necesara acordarea termenului de opozitie.

Consideram ca aceste modificari legislative sunt mai mult decat binevenite si in acord cu nevoia de celeritate, eficienta si predictibilitate in implementarea tranzactiilor de M&A, asa cum este impusa de mediul de afaceri. Credem ca aceste modificari vor ajuta la fluidizarea si simplificarea transferurilor de parti sociale in SRL-uri si la stimularea investitiilor, in contextul in care investitorii pot de acum prelua controlul asupra afacerii dorite fara a trece printr-un proces complex, birocratic si in mare parte nejustificat.

Legea nr. 223/2020 aduce si alte modificari la Legea societatilor. dintre care mentionam:

i. inlaturarea cerintei cu privire la capitalul social minim de 200 RON la constituirea unui SRL;

ii. simplificarea procedurii de inmatriculare a unui SRL prin eliminarea necesitatii de a dovedi efectuarea varsamintelor in conditiile actului constitutiv;

iii. eliminarea necesitatii ca la inmatricularea unei societati si la schimbarea sediului social, documentul care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social sa fi fost inregistrat la ANAF;

iv. eliminarea obligatiei de inregistrare in Registrul Comertului a actului de transmitere a partilor sociale si a actului constitutiv actualizat cu datele de identificare ale noilor asociati, in scopul simplificarii procesului de transfer de parti sociale.