Criza de pe piata fortei de munca determina tot mai multe companii, in special din constructii, industria prelucratoare, retail si servicii, sa se indrepte spre atragerea muncitorilor straini. 6 din 10 oameni de afaceri ar vrea sa aduca forta de munca din afara tarii, arata rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames & Train Your Brain pe un esantion de 250 de companii din diverse domenii.

Decizia Guvernului privind atragerea unui contingent de 20.000 de muncitori straini in Romania in 2019, cu 5.000 mai multi fata de anul 2018, reprezinta o solutie pentru economia romaneasca, considera majoritatea celor chestionati. Intrebati cum vad intentia autoritatilor, 74% s-au declarat de acord, 12% au respins aceasta solutie, iar restul nu au oferit un raspuns.

62% dintre cei chestionati au declarat ca sunt dispusi sa angajeze forta de munca din strainatate, daca vor avea aceasta oportunitate, multi dintre ei considerand ca Romania poate suplini astfel, in mod eficient, criza de forta de munca din sectoarele aflate pe crestere.

Potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenti cred ca romanii plecati la munca in Occident se vor mai intoarce in tara, astfel ca, in conditiile unui spor natural negativ, Romania are nevoie de o politica eficienta de atragere a fortei de munca din alte tari, la fel cum fac toate tarile din UE.

,,Germania, Franta, Spania, Italia au inteles ca economiile lor au nevoie de forta de munca tanara, activa. Pana si Polonia a atras 1 milion de muncitori din Ucraina. Romania nu poate sta in expectativa, in conditiile in care, din punct de vedere demografic, datele sunt de la an la an tot mai proaste’’, arata concluziile Barometrului Frames & Train Your Brain.

Intrebati care sunt domeniile in care muncitorii straini pot avea un cuvant de spus, 67% dintre respondenti au indicat constructiile, 54% - industria prelucratoare, 47% au amintit de sectorul HORECA iar 43% - sectorul serviciilor.

,,Opinia generala este ca integrarea muncitorilor straini reprezinta o solutie pentru dezechilibrele de pe piata muncii, in conditiile in care reintoarcerea romanilor din strainatate este pusa sub semnul indoielii. Dincolo de atragerea de muncitori fara studii, respondentii au declarat, in cadrul interviurilor telefonice, ca Romania poate suplini lipsa specialistilor romani din sectoarele cu deficit de forta de munca printr-o politica de atragere si incurajare a stabilirii in tara noastra a imigrantilor inalt calificati din tari terte, precum Republica Moldova sau din tarile africane, francofone’’, arata rezultatele barometrului.

Intrebati care sunt principalele bariere in atragerea muncitorilor straini, 73% dintre respondenti au indicat-o pe cea lingvistica - faptul ca muncitorii straini nu vorbesc limba romana. Barierele culturale (62%) si cele administrative (58%) s-au aflat, de asemenea, in prim-plan.

,,Faptul ca strainii nu vorbesc limba romana reprezinta cea mai mare problema, in acest moment, cu o exceptie - cea a fortei de munca din Republica Moldova, vazuta drept cea mai atractiva in prezent pentru firmele romanesti. Obiceiurile, traditiile, inclusiv cele religioase, comportamentul social in unele cazuri diferit fata de cel al romanilor si absenta unei legislatii care sa le asigure strainilor o integrare optima in societate (dreptul la cetatenie, asigurarea medicala, accesul la educatie, accesul la creditare etc. ) genereaza, in continuare, multe semne de intrebare’’, arata barometrul Frames & Train Your Brain.

O alta intrebare a vizat interactiunea cu muncitorii straini. 43% dintre respondenti au declarat ca au avut contact cu angajatii straini, iar 76% i-au caracterizat drept profesionisti, seriosi si focusati pe munca.

,,Este vorba, in primul rand, de specialistii straini detasati in Romania si care activeaza, in general, in pozitii de conducere in companii. Un alt contingent important, la care fac referire cei chestionati, il reprezinta angajatii proveniti din Rep. Moldova si Bucovina, tot mai multi in ultimii ani, si care au ajuns sa reprezinte un numar semnificativ in multe companii din marile orase. Un alt segment de muncitori straini mentionat de respondenti este reprezentat de muncitorii din sectorul constructiilor si din servicii precum restaurante si hoteluri, despre care cei mai multi au avut cuvinte de lauda si apreciere’’, se mai spune in barometru.

Interesant este si faptul ca, daca ar avea de ales intre un muncitor roman si unul strain, peste 60% dintre respondenti au indicat drept principale criterii de selectie - profesionalismul, experienta, seriozitatea si nivelul salarial solicitat. Numai 12% dintre respondenti au indicat nationalitatea.

Una dintre temele care a generat cele mai multe comentarii a vizat masurile pe care Romania ar trebui sa le ia pentru a atrage forta de munca de calitate.

,,O abordare deschisa, care sa includa garantarea egalitatii de sanse, este primordiala in acest domeniu. Asigurarea unei legislatii coerente de admisie si a unor mecanisme administrative care sa asigure o integrare reala a muncitorilor straini este esentiala in acest demers, de la documentele de sedere, la accesul la servicii publice, educatie, sanatate, dreptul la vot, politici de anti-discriminare etc. Majoritatea celor chestionati au indicat faptul ca statul roman trebuie sa dezvolte o politica pro-activa de racolare a muncitorilor straini in tarile de origine, prin dezvoltarea unor facilitati precum cele de locuit, burse, asigurari sociale etc. Intr-o economie globala, in care competitia pentru forta de munca este tot mai acerba, Romania este necesar sa vina cu politici concrete, dincolo de asigurarea permiselor de munca solicitate de mediul privat’’, se mai spune in Barometrul Frames & Train Your Brain.

Barometrul a fost realizat in perioada 9-23 martie 2019, pe un esantion de 250 de respondenti din tot spectrul economic (oameni de afaceri, manageri din companii, responsabili HR, angajati). Metoda folosita a fost interogarea online&telefonica, iar marja de eroare este de +/- 3%.

Potrivit datelor Eurostat, Romania isi pastreaza, in prezent, caracteristica de tara in principal de emigratie si devine, pe langa tara de tranzit, o tara de destinatie din ce mai atractiva pentru imigranti. Estimarile arata ca, pana in 2060, Romania va inregistra cel putin o rata a imigratiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84%).

In prezent, in Romania, mai mult de jumatate dintre imigranti sunt membrii de familie ai unui cetatean roman/ cetatean UE si SEE, iar aproape 10% dintre ei au ajuns in Romania pentru a fi impreuna cu familia lor. O treime din imigrantii din Romania o reprezinta categoria celor veniti sa invete, sa urmeze cursurile scolilor romanesti.

Sub 15% reprezinta imigrantii care au ales Romania pentru un loc de munca, iar 5% au mici afaceri in tara noastra. Barbati detin o proportie de 60% in total imigranti. Principalele tari de origine pentru strainii prezenti in Romania sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), si China (12%).

Peste 40% sunt prezenti in zona Bucuresti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, in procente relativ egale (in jur de 6%) in Iasi, Cluj-Napoca, Constanta, Timis, Prahova, Bihor.

In prezent, Romania ocupa pozitia 22 din 31 in clasamentul general al tarilor pentru care a fost calculat Indicele MIPEX, in fata unor tari precum Elvetia, Austria, Polonia, Bulgaria, Lituania, Slovacia.

Indicele Politicilor de Integrare a Migrantilor (MIPEX) este calculat la nivel international prin evaluarea a 148 de indicatori de politici de integrare a migrantilor, precum mobilitate pe piata muncii, reunificare familiala, educatie, participare politica, rezidenta pe termen lung, acces la cetatenie si anti-discriminare.

Concluzia este ca Romania este pregatita sa atraga muncitori imigranti si famiiile lor, insa mai are de facut pasi importanti in ceea ce priveste dubla cetatenie, cetatenia pe principiul jus soli, dreptul de vot si accesul egal la educatie si formare profesionala, accesul la sistemul medical si de asigurari de sanatate, accesul la sistemul de asigurari si protectie sociala, accesul la locuinte, la invatarea limbii romane si facilitarea orientarii culturale asigurandu-se pastrarea identitatii culturale a strainilor.