Mazars, firma internationala de audit si consultanta in afaceri, a publicat cea de-a noua editie a studiului regional privind regimurile fiscale din Europa Centrala si de Est (ECE). Ghidul fiscal al Mazars in ECE analizeaza si centralizeaza modificarile fiscale din 21 de tari si se concentreaza atat pe costurile cu forta de munca si impozitele indirecte, cat si pe diferitele aspecte ale impozitarii intreprinderilor si preturile de transfer. Pandemia globala a impus mai multe modificari ale sistemelor fiscale din regiune, insa studiul se concentreaza pe tendintele pe termen lung, deoarece deciziile de investitii sunt cel mai bine sustinute de analiza tendintelor si a modificarilor regimurilor fiscale regionale, atat din punct de vedere istoric, cat si geografic.

Lista tarilor din ghidul fiscal Mazars s-a extins constant in ultimii ani, editia 2021 prezentand date din 21 de tari: pe langa tarile din Grupul Visegrad , sunt prezentate si Germania, Austria, Rusia, Ucraina si Tarile Baltice. Studiul anual isi propune sa ofere o perspectiva cuprinzatoare asupra regimurilor si politicilor fiscale din tarile enumerate, astfel incat scutirile fiscale introduse temporar in contextul pandemiei de coronavirus nu au facut obiectul studiului din acest an.

„Anul acesta, peisajul fiscal romanesc este marcat de masuri de atenuare a efectelor pandemiei de COVID-19, ca un mijloc de a asigura o directie solida de redresare economica. Masurile de stimulare fiscala, precum amnistia fiscala, vizeaza consolidarea colectarii veniturilor bugetare, impreuna cu o crestere a conformitatii contribuabililor. Autoritatile fiscale romane accelereaza pasii pentru lansarea proiectelor de digitalizare care faciliteaza legatura si comunicarea cu contribuabilii pentru a facilita, de asemenea, atingerea unui nivel mai bun de conformitate. In viitor, redresarea economica se poate traduce intr-un numar tot mai mare de audituri fiscale.”, a mentionat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars Romania.

In 2021, impozitele si contributiile legate de munca si salarii au continuat sa scada, insa ratele lor reale variaza in functie de regiune. In timp ce Romania, Bulgaria, Ucraina si Ungaria aplica in continuare impozite pe venit forfetare, alte tari, precum Republica Ceha, Austria, Germania, Slovenia, Croatia si Slovacia, utilizeaza rate de impozitare pe venit progresive.

Media regionala a costului salarial total al angajatorilor ramane neschimbata, la 160% din salariile nete, insa aceasta valoare variaza semnificativ de la o tara la alta. La impozite si contributii, raportul dintre costurile angajatorului si salariile brute este in medie de 15%, dar exista o diferenta de peste 30 de puncte procentuale intre cele mai mici si cele mai mari contributii ale angajatorului. Cele doua extreme (contributii de sub 5% in Romania si peste 30% in Slovacia) evidentiaza, de asemenea, limitele comparabilitatii sistemelor fiscale respective.

Tarile din regiune prezinta cea mai mare variatie a nivelurilor salariale. Salariul minim in tarile V4 variaza intre 400-630 de euro, este semnificativ mai mic in Balcani si Ucraina si ramane la mare distanta de valoarea de aproximativ 1.700-1.900 de euro din Germania si Austria. Pana in 2021, insa, salariul minim in euro a crescut semnificativ in mai multe tari (Bosnia, Serbia si Letonia).

In Romania, incepand cu 1 ianuarie 2021, salariul minim lunar brut garantat in plata, fara a include bonusuri sau alte majorari, a crescut la 2.300 de lei. Salariul minim brut lunar pentru perioada 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2028 in sectorul constructiilor este de 3.000 de lei pe luna.

Nivelul salariului mediu in euro a crescut cel mai mult in sectorul privat, cu 14% in Germania, dar si cu 5-10% in Slovacia, Croatia, Letonia si Macedonia de Nord. In acest moment, valoarea salariului mediu in Romania este de aproximativ 5.429 de lei.

 

In ultimul an nu a existat nicio modificare a cotelor de TVA in intreaga regiune, unde cotele standard de TVA sunt in medie de 21%, dar cu diferente majore intre tarile examinate. Cotele standard de TVA de 27% si 25% din Ungaria si Croatia raman foarte ridicate. Prin comparatie, in Germania, unde salariul mediu este deja aproape de 4.000 de euro, cota standard de TVA este de 19%.

Regulile comertului electronic international au fost, de asemenea, transformate de la 1 iulie 2021. La nivelul UE, o schimbare semnificativa a impozitarii TVA este reprezentata de extinderea OSS (Single Window System, fostul sistem MOSS, care se aplica numai serviciilor de telecomunicatii, radio, televiziune si servicii electronice) pentru vanzarea la distanta catre persoane fizice in general, si catre toate serviciile furnizate entitatilor neimpozabile, cu conditia ca locul de livrare a serviciului sa coincida cu statul membru de utilizare efectiva.

„Anul 2021 a condus la o evolutie accelerata a trendurilor din sfera fiscalitatii incepute inainte de debutul pandemiei de COVID-19. In majoritatea tarilor din regiune, anul acesta a inceput cu obligatii suplimentare de raportare pentru contribuabili in relatia cu autoritatile fiscale odata cu intrarea in vigoare a prevederilor Directivei DAC6 privind anumite aranjamente transfrontaliere. Aceasta are potentialul sa genereze o atentie sporita asupra practicilor de planificare fiscala internationala, abordare ce anul trecut a fost intarziata date fiind circumstantele extraordinare generate de criza sanitara globala. In mod special in Romania, inceputul anului 2021 a fost marcat de o crestere semnificativa a numarului de inspectii fiscale si o abordare mai agresiva din partea autoritatilor in modul de interpretare si aplicare a legislatiei fiscale. Totusi, un aspect pozitiv ce a putut fi observat se refera la adoptarea mijloacelor electronice de comunicare in timpul inspectiilor, ce a facut procesul mai eficient in multe cazuri.”, a mentionat Lucian Dumitru (foto), Tax Director, Mazars Romania.

 

Ramane evident ca tarile din regiune pun un accent foarte diferit pe impozitarea veniturilor companiilor: exista o diferenta de 22 de puncte procentuale intre cele mai mici si cele mai ridicate rate ale impozitului pe profit. Germania are cea mai mare rata a impozitului pe profit (31%), cele mai mici fiind in Ungaria si Muntenegru (9%), in timp ce rata principala a impozitului pe profit in tarile din regiune este de obicei cuprinsa intre 15-20%. In Romania, rata generala a impozitului pe profit este de 16%.

Cu toate acestea, limitele concurentei fiscale devin din ce in ce mai vizibile. Pe de o parte, nu exista nicio tara in care rata impozitului pe profit sa fi fost redusa, in timp ce Uniunea Europeana incearca, de asemenea, sa limiteze in mod activ concurenta fiscala. Obiectivul UE este de a stabili un cadru comun pentru impozitarea companiilor sau, cel putin, de a preveni aplicarea celor mai nocive tehnici de evaziune fiscala in statele membre. Un instrument important in acest efort este Directiva privind practicile de evitare a obligatiilor fiscale (ATAD, Directiva 2016/1164 CE), care este obligatorie pentru statele membre incepand cu 1 ianuarie 2019. Adoptarea acestui set de norme UE, inclusiv cele privind restrictiile deducerii de dobanzi, a fost cea mai mare provocare din ultimii ani.

Standardizarea offshore (controlled foreign company - CFC) este, de asemenea, una dintre preocuparile importante ale ATAD.

Planurile de introducere a unui impozit minim global va schimba fundamental viitorul impozitarii companiilor si stadiul concurentei fiscale intre tari.

Fara exceptie, tarile din ECE care aplica impozitarea traditionala a companiilor permit reportarea pierderilor achizitionate in anii precedenti si posibilitatea de compensare a acestora cu baza fiscala pozitiva din anii urmatori. Aceasta optiune poate fi utilizata de obicei doar pentru o anumita perioada de timp, de obicei intre 5 si 7 ani, iar in unele locuri doar intre 3 si 4 ani. In prezent, 7 tari permit reportarea nelimitata a pierderilor.

In ceea ce priveste impozitul pe profit, este de remarcat faptul ca Ungaria si Lituania inca nu aplica impozitul retinut la sursa pe veniturile din capital. Incepand cu anul 2019, impozitarea de grup a inceput sa fie aplicata si in Ungaria, anterior existand doar in Austria, Polonia si Bosnia si Hertegovina.

 

Pana in 2021, reglementarile privind preturile de transfer au aparut in regimurile fiscale din aproape toate tarile, cu exceptia Muntenegrului. Raportarea pe tari (CbCR) a OCDE, menita sa imbunatateasca transparenta, pune la dispozitia autoritatilor fiscale locale informatiile necesare pentru evaluarea riscurilor fiscale.

In ceea ce priveste preturile de transfer, cea mai mare provocare din ultimul an a fost, fara indoiala, raspunsul la consecintele pandemiei globale. Criza a transformat nivelurile de profit preconizate, multinationalele au fost nevoite sa isi schimbe structurile de calcul al preturilor, dar ramane intrebarea in ce masura autoritatile fiscale vor accepta sau vor contesta bazele fiscale care vor fi semnificativ mai mici decat in anii precedenti.

Decizia G7 de a introduce un impozit global minim stabileste o cale clara catre ceea ce va urma in ceea ce priveste viitorul impozitarii companiilor. Inca nu se intrevede capatul drumului, insa este clar ca multinationalele vor avea din ce in ce mai putine oportunitati de a aplica mecanismele de transfer al profiturilor.

„Grupurile multinationale prezente in regiune trebuie sa ia in considerare schimbarea abordarii axata numai pe indeplinirea cerintelor locale de documentare a preturilor de transfer, intr-o abordare transparenta care presupune incheierea de Acorduri de Pret in Avans (APA) cu autoritatile fiscale locale, care ofera certitudine pe termen lung privind metodele de stabilire a preturilor.”, a mentionat Liviu Gheorghiu, Transfer Pricing Senior Manager, Mazars Romania. Pentru ghidul complet, click aici!