La cateva zile dupa anuntul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) privind implementarea mega-proiectului de 3 miliarde de euro de la Romexpo in parteneriat cu dezvoltatorul Iulius, investitia se confrunta deja cu prima piedica: terenul cu suprafata totala de peste 500.000 mp nu poate fi trecut in proprietatea CCIR.

Comisia Economica din cadrul Senatului a dezbatut ieri propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii camerelor de comert din Romania nr.335/2007 (b123/ 24.03.2020), prin care se doreste transferul gratuit din proprietatea privata a statului a terenurilor din cadrul complexului Romexpo, catre CCIR, dar votul din comisia tehnica a Senatului a fost amanat.

"Camera de Comert doreste dezvoltarea zonei impreuna cu un dezvoltator privat. Exista impedimente in legatura cu transferul acestei proprietati. Am invitat primarul general astfel incat sa se gaseasca o formula prin care Primaria Capitalei, CCIR si cu un dezvoltator de proiect sa creeze o intelegere tripartita prin care toate entitatile sa dezvolte propriile interese: sa avem o sala de concerte si o sala de sport, Camera de Comert sa isi modernizeze pavilioanele, iar partea privata, dezvoltatorul, sa creeze un business care sa aduca beneficii tuturor", a explicat presedintele comisiei, Daniel Zamfir.

Senatorii au solicitat un punct de vedere de la Ministerul Justitiei pentru acest proiect.

Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) are o pozitie drastica prin care solicita respingerea propunerii legislative, aceasta fiind facuta in avantajul exclusiv al CCIR, o asociatie privata, care practic ar fi improprietarita cu un teren intr-o zona centrala a Bucurestiului si ar dobandi dreptul de a incasa taxe de la intreprinzatori.

"CNIPMMR considera ca Romexpo ar trebui pus in valoare printr-un parteneriat public-privat, in care, alaturi de administratia publica centrala, Primaria Muncipiului Bucuresti, pe de o parte, si toate organizatiile reprezentative ale mediului de afaceri pe de alta parte, sa fie elaborate programe pentru promovarea IMM-urilor din Romania", precizeaza CNIPMMR intr-un comunicat.

Organizatia intreprinzatorilor este de parere ca in zona trebuie creat cel mai mare accelerator de afaceri din sud-estul Europei, care sa includa infiintarea centrului expozitional MICE pentru turismul romanesc, construirea unei sali polivalente (pentru organizarea de evenimente sportive, concerte, show-uri, conferinte etc.); organizarea de targuri gratuite pentru start-up-uri; organizarea unor evenimente de referinta: cel mai mare congres de tehnologie din estul Europei; coworking space pentru start-up-uri si IMM-uri din industria IT.

 

Propunerea legislativa vizeaza, de asemenea, introducerea de noi obligatii birocratice si taxe pentru intreprinzatori, prin obligarea acestora de a se inscrie intr-un registru - Catalogul firmelor - realizat de CCIR si de a plati o taxa anuala aferenta acestei inscrieri. Taxele sunt cuprinse intre 10 si 100 de euro anual, in functie de tipul si dimensiunea agentului economic.

"Proiectul incalca dreptul constitutional la libera asociere, obligand profesionistii -societati comerciale si PFA-uri, intreprinderi individuale si familiale - sa se inscrie in Catalogul firmelor. Nu poate fi obligata o persoana juridica sa se inscrie intr-un registru realizat de catre o structura asociativa si sa achite si o taxa pentru acest lucru, care nu reprezinta un serviciu prestat in folosul acelei firme, ci indeplinirea unuia dintre obiectivele camerelor de comert, pe care aceasta ar trebui sa si-l realizeze prin mijloace proprii si nu prin forta coercitiva a unei legi. Taxele reprezinta obligatii fiscale ale persoanelor juridice care se achita numai in contraprestatie cu un serviciu executat de catre o autoritate publica. Se incalca dispozitiile Constitutiei privind libertatea si dreptul de a exercita o activitate economica, prin obligarea obtinerii unui «certificat de competenta» contracost, iar potrivit art. 281 alin. 7 din proiect, in lipsa acestui certificat de competenta eliberat de CCIR, nu mai pot fi depuse situatiile financiare la unitatile Ministerului Finantelor Publice", explica reprezentantii CNIPMMR.

Acestia mai precizeaza ca, in Legea nr. 31/1990 si in Codul Civil, nu exista nicio prevedere conform careia persoana care administreaza o persoana juridica de drept privat trebuie sa indeplineasca anumite criterii de competenta, pentru desemnarea reprezentantului legal fiind suficient acordul de vointa al persoanelor care constituie persoana juridica.

"In majoritatea IMM-urilor, persoana asociatului unic se confunda cu persoana administratorului, prin urmare acesta nu poate fi obligat sa detina anumite competente deoarece, odata cu investirea propriilor fonduri in functionarea firmei, el este singurul responsabil de esecul sau reusita acelei afaceri. O asociatie privata (CCIR), indiferent de scopul declarat si denumire, dobandeste, prin proiect, avantaje din partea statului prin cresterea activului patrimonial - primirea in proprietate in mod gratuit a unui teren, are avantaje in domeniul productiei, comertului, prestarii de servicii, o zona in care primeaza libertatea comertului si concurenta loiala", mai arata organizatia antreprenoriala.

 

Raportat la dispozitiile Constitutiei Romaniei si jurisprudenta Curtii Constitutionale sunt evidente problemele de constitutionalitate ale proiectului, mai spun reprezentantii CNIPMMR:

In prezent, terenul in cauza este proprietatea statului roman, in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", potrivit HG nr. 1709/2004 si HG nr. 2127/2004.