Ministerul Finantelor Publice si-a propus sa respecte termenul dat de Comisia Europeana si sa transpuna directiva privind impozitul minim global la 31 decembrie 2023, aceasta urmand sa se aplice nu numai grupurilor multinationale, dar si celor nationale care se incadreaza in conditii. Astfel, pana la sfarsitul verii, proiectul ar putea fi pus in dezbatere publica, care va fi urmata de dezbaterea parlamentara si transpunerea de la 31 decembrie.

Totodata, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) anunta cresterea numarului de controale, dar doar in baza analizelor de risc, acolo unde exista suspiciuni ca TVA-ul este evazionat, de verificare a tranzactiilor intragrup, cu persoane afiliate, de verificare a sectoarelor care au primit sume importante de bani de la stat in perioada de pandemie, daca le-au cheltuit corect, si verificarea sectoarelor cu o crestere spectaculoasa anul trecut, dar unde taxele si impozitele nu au avut acelasi trend. De asemenea, vrea sa intensifice executarile silite pentru recuperarea debitelor care se rostogolesc de la an la an.Declaratiile au fost facute de Georgeta Toma, Sef Serviciu, Directia Generala de Legislatie Fiscala si Reglementari Vamale si Contabile, Ministerul Finantelor, si Lucian Ovidiu Heius, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), in panelul de deschidere a Conferintei Anuale de Taxe PwC Romania, moderata de Daniel Anghel, Ionut Simion, Ruxandra Tarlescu, Andreea Mitirita, Diana Coroaba, Parteneri PwC Romania si Dan Dascalu, Partener D&B David si Baias. Evenimentul poate fi urmarit aici.

 

Deficitul bugetar a scazut dupa varful din pandemie, dar finantarea lui este tot mai dificila din cauza dobanzilor majorate la care ne imprumutam. Vedem ca au crescut veniturile/incasarile din taxe, dar aproape cu acelasi procent s-au majorat si cheltuielile. Deci consolidarea fiscala – ajustarea in jos a deficitului bugetar – e anevoioasa, riscul evident fiind majorarea fiscalitatii. Speram sa nu fie asa.

In acelasi timp, avem o serie de tendinte globale si europene care conduc la o serie de initiative legislative, dar si la proiecte de digitalizare a administratiei fiscale. Pe plan local avem reformele asumate prin PNRR, dar vedem in spatiul public si o serie de propuneri reincalzite si nediscutate cu mediul de afaceri, cum sunt taxa pe cifra de afaceri sau impozitul pe venit cu cote progresive. Toate acestea in conditiile in care sustinerea de la buget a fost mai redusa decat in alte state, pentru ca Romania are cele mai mici venituri fiscale din UE, in afara de Irlanda, precum si cel mai mare deficit de incasare a TVA – o treime din TVA nu e colectata.

Guvernele au nevoie de cat mai multe date in timp real pentru a limita evaziunea si frauda si pentru a creste conformarea, pentru a elimina controalele ample si a directiona analizele de risc. Este evident ca ne indepartam de raportarea traditionala a taxelor si ne apropiem cu pasi repezi de un tip de raportare mai rapid, mai digital si mai detaliat. Exista avantaje clare pentru autoritatile fiscale, dar si pentru companii, chiar daca costurile initiale sunt destul de mari. Controalele fiscale vor avea loc mai rar si vor fi mai putin invazive.

Modificarile fiscale care noi credem ca vor fi discutate cu mediul de afaceri pe parcursul anului si care urmeaza sa fie implementate din 2024. Avand in vedere obiectivele din PNRR si raportul Bancii Mondiale, ne asteptam la o ajustare a bazei de impozitare si eliminarea unor facilitati (IT, R&D, constructii, etc.) si da este nevoie de o reasezare a sistemului de impozitare al proprietatilor, dar inca nu s-a gasit formula corecta si modificarile au fost prorogate pentru 2025.

Printre modificarile fiscale anuntate public, dar fara a exista o consultare si la care nu ne asteptam sa fie implementate, cel putin deocamdata, este impozitul pe cifra de afaceri, care incalca si principiul proportionalitatii si caracterul rezonabil al sarcinii fiscale. Cat priveste impozitul progresiv credem ca aici lucrurile sunt mai simple. Nu credem ca ANAF este pregatita la acest moment dpdv al infrastructurii sa faca fata unei schimbari de o asemenea anvergura care, daca se intampla trebuie pregatita cu cel putin 2 ani inainte.

 

Gradul de conformare la plata a crescut cu un punct procentual in 2022, fata de 2021, suntem pe la 87%, se plateste la termen, benevol. Sunt niste indicatori care noua ne confirma ca marea majoritatea a mediului de afaceri a inteles ca este important sa-si plateasca taxele si ne dorim ca aceasta conformare sa creasca de la an la an.

Trebuie sa acceleram si sa impusionam mijloacele prin care recuperam acele debite care se rostogolesc de la an la an si sa intensificam executarea silita. Trebuie sa modificam codul de procedura fiscala si sa dam o mai mare elasticitate: sa acordam credit celor care sunt onesti, dar trec printr-o perioada dificila, dar sa avem si noi instrumentele pentru a recupera de la cei care chiar nu inteleg niciodata ca trebuie sa plateasca ce au de plata.

Cu proiectele Big Data si Sfera suntem cu caietele de sarcini pregatite, sunt in dezbatere publica (…) mi-as dori sa nu avem surprize neplacute cu procedura de licitatie si sa nu apara intarzieri nedorite de nimeni. Speram ca anul 2025 sa fie anul in care Big Data si Sfera sa fie functionale si Sfera sa prinda nu doar persoanele juridice, ci si pe cele fizice.

Dam o mare importanta pregatirii oamenilor din ANAF pentru ca nu este suficient sa avem aceste baze de date, aceste programe performante, sa avem servere care sa nu cada in data de 25 ca sa nu fie confirmata declaratia. (…) Daca in spatele acestor computere oamenii nu sunt instruiti, pregatiti pentru toate schimbarile, nu putem sa mergem mai departe. Si atunci, acceleram foarte mult pe pregatirea interna a ANAF, pentru ca un inspector bine pregatit niciodata nu o sa greseasca.

 

Numarul inspectiilor fiscale va creste. Modificarea facuta la finalul anului trecut la Codul de procedura fiscala este o reforma fundamentala pentru modul in care se va efectua inspectia fiscala in Romania. Verificarile documentare ne-am dori sa creasca, timpul este mai scurt, iar acceptabilitatea sumelor stabilite este mai mare, in sensul ca reusim sa recuperam sumele prin aceste verificari. Tinta, impusa prin jalonul PNRR, este sa ajungem la 60% audituri prin controale documentare.

Antifrauda va merge si va fi directionata spre zonele unde se produce marea evaziune fiscala. Nu pot si nu-mi permit cu cei circa 600 de inspectori antifrauda sa pierd vremea la magazinul din colt sa numere banii din casa de marcat, fara sa ne uitam RO e-transport, daca cei care stim ca fac evaziune fiscala si-au luat codul, si-au inregistrat facturile, fara sa ne uitam in alte zone unde este evaziune fiscala. Nu inseamna ca nu ne uitam la toti, esti mai mic sau mai mare trebuie sa respecti legile din tara asta. Cu cat vom reusi sa facem inspectia mai eficienta, cu cat actele de inspectie vor fi de o calitate buna, cu atat va creste conformarea voluntara. Trebuie sa cream mecanisme structurale care sa reduca evaziunea fiscala.

Din punctul de vedere al ANAF, este foarte important ca factura electronica B2B sa fie implementata si sa terminam cu factura de la colt de strada si cu Dragonul Rosu si cu altceva. Hai sa transmitem facturile intre noi, asa se va simplifica si munca noastra. Serverele necesare vor fi achizitionate pana la sfarsitul anului, ca sa fie gestionate 1,5 – 2,5 milioane de facturi pe zi.

Actiunile pe care le intreprindem cu antifrauda pe partea de scoatere la lumina a muncii la negru sau la gri vor continua si anul acesta. (…) Incercam sa identificam si alte mecanisme prin care se ocoleste plata contributiilor si se cauta alte modalitati de plata a prestatiilor. Toate controalele le vom facem doar in baza unei analize de risc: vom merge acolo unde exista suspiciuni ca TVA-ul este evazionat, sa verificam acolo unde exista tranzactii intragrup, cu persoane afiliate, vom incerca sa verificam zone unde in perioada de pandemie statul a directionat sume importante mari de bani si vrem sa vedem daca ele au fost folosite corect. Anul trecut au fost domenii cu o crestere spectaculoasa, dar noi am constatat ca impozitele din aceste sectoare nu au avut acelasi trend si o sa incercam sa identificam unde trebuie sa mergem sa facem controale.

 

Noi ne-am facut niste planuri strategice, vom incepe cu un proiect pilot care se va intinde pe trei ani si jumatate. Deja se lucreaza la legislatia si actele subsecvente pe care trebuie sa le facem ca sa-l implementam. Mi-as dori sa incepem in semestrul doi sa facem acest prim pas, dar in in cel mai rau caz la inceputul anului viitor vor fi societati care vor intra in acest nou mecanism.Va fi o activitate benevola. In 2027 sa stim ca suntem pregatiti sa-l extindem la un nivel mai larg.

Georgeta Toma, Sef Serviciu, Directia Generala de Legislatie Fiscala si Reglementari Vamale si Contabile, Ministerul Finantelor

Avem proiecte legislative si primul proiect care a fost deja prezentat este cel de transpunerea in legislatia nationala a directivei privind impozitarea minima, pentru care a fost amintit termenul de 31 decembrie. Este un termen foarte strans de transpunere, intrucat directiva a fost publicata in decembrie 2022, deci practic perioada de transpunere este foarte scurta, dar ne-am pregatit si ne propunem, inclusiv o perioada de dezbatere cu mediul de afaceri, ca la sfarsitul verii sa avem un proiect pe care sa-l punem in dezbatere publica si sa permitem si dezbaterea parlamentara, astfel incat Romania sa comunice Comisiei Europene ca pana la 31 decembrie acest act normativ este transpus.

Acest proiect este de anvergura mondiala, intrucat pune in aplicare un acord care a fost incheiat la nivelul OCDE. Toate companiile trebuie sa aiba o contributie corecta la finantarea publica, sunt vizate in primul rand grupurile multinationale, dar pentru ca la nivel european se doreste un tratament unitar companii multinationale versus companii nationale, directiva se aplica si grupurilor nationale care depasesc acea cifra de afaceri de 750 milioane euro, masurat intr-un context de precedent, patru ani anteriori. Proiectul este unul complex, avem consultari interinstitutionale, pentru a identifica la nivel national activitatile care vor fi excluse.

Al doilea proiect este angajamentul pentru reforma fiscala PNRR – cele patru impozite: pe profit, pe venit si contributii sociale, impozite si taxe locale si green taxation. La acest project, in aceasta analiza a sistemului fiscal avem un proiect cu Banca Mondiala, suntem intr-o mica intarziere, dar drafturile primite in aceasta perioada sunt in analiza si cand sunt analizate le publicam pe site-ul Ministerului Finantelor.

In ceea ce priveste impozitul pe cifra de afaceri, in dezbatere parlamentara exista deja doua proiecte legislative care isi propun sa aduca acest sistem de impozitare in cadrul platitorilor de impozit pe profit. Ce am analizat in mod concret este o propunere parlamentara de integrare in cadrul impozitului pe profit, dar si impactul bugetar al acesteia. Exista aceste propuneri la nivel parlamentar, au fost analizate si pot sa va spun ca au fost vazute intr-un mod simplu, in care aduce o completare a articolului 18. Ceea ce ne dorim este sa se stabileasca dincolo de oportunitatea acestor sisteme de impozitare daca ele reprezinta un sistem de impozit minim sau un sistem de impozitare suplimentar, pentru ca pornind de la aceste doua concepte putem analiza modul in care exista buna practica europeana sau se incadreaza in sistemul national de profit. Initiatorii acestor proiecte nu au stabilit inca acest lucru.

Procesul de aderare la OECD a inceput oficial anul trecut. In domeniu fiscal noi suntem complet aliniati, respectam normele fiscale si procedurile considerate de OECD bune practici si care se regasesc in recomandari.