Romania risca sa rateze o ocazie istorica de a-si dezvolta economia, cu ajutorul banilor europeni, daca mediul privat nu isi va adapta business-urile la standardele UE. Dincolo de planurile guvernamentale, realitatea economica arata ca exista prea putine firme pregatite financiar si logistic pentru a absorbi zecile de miliarde de euro puse la dispozitie prin Planul european de redresare si rezilienta si noul buget al UE, afirma reprezentantii Sierra Quadrant, companie specializata in domeniul restructurarii business-urilor, intr-o analiza privind perspectivele investitionale din 2021.

Companiile din Romania au intrat in criza Covid cu o serie de vulnerabilitati semnificative. Slab capitalizate si fara o disciplina financiara coerenta, cu focus pe profitul pe termen scurt si cu capitaluri proprii negative, multe dintre firme, mai ales din zona IMM-urilor, au fost lovite puternic de criza, in conditiile in care socul s-a resimtit atat pe segmentul cererii cat si a ofertei.

Potrivit Sierra Quadrant, aceste vulnerabilitati, printre care se afla si volumul redus de intermediere financiara (cel mai scazut din UE), vor continua si in acest an sa influenteze dinamica economiei.

"Economia este precum un organism viu, secatuit de sange (bani). Fara perfuzia financiara asigurata de fondurile europene, este putin probabil ca recuperarea economica sa fie una sustinuta, mai ales ca statul va fi nevoit sa impuna masuri de restructurare, pentru a-si echilibra bugetul", afirma Ovidiu Neacsu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Problema se pune daca firmele romanesti vor avea capacitatea logistica de a atrage fondurile europene, mai ales ca, in prezent, doar doua din 10 companii sunt bancabile, adica indeplinesc criteriile pentru a obtine finantari (capitalizare, disciplina financiara, planuri de afaceri etc.).

"In Romania avem doar in jur de 10.000 de companii cu cifre de afaceri de peste un milion de euro, astfel ca potentialul de absorbtie la un nivel optim a finantarii europene ridica semne de intrebare. Astfel ca, in 2021, firmele care vor sa acceseze fonduri vor trebui sa isi restructureze afacerile, sa isi adapteze business-urile la standardele UE, sa isi asigure liniile financiare necesare pentru cofinantarea programelor cu bani europeni. Trebuie luate masuri inca de pe acum. Fara restructurarea business-urilor, banii europeni pot fi o Fata Morgana", spune reprezentantul Sierra Quadrant.

Planul european de redresare si rezilienta, de 750 miliarde euro, care se adauga celor 1050 miliarde din bugetul UE, va dubla fondurile pentru Romania, in perioada 2021-2024. Banii din programul de rezilienta ar trebui absorbiti in urmatorii trei ani, alaturi de fondurile din cadrul financiar multianual (bugetul UE).

Dupa ani de zile in care a inregistrat cel mai scazut nivel de absorbtie dintre tarile UE, Romania a ajuns, in finalul lui 2020, la o rata de absorbtie de 38,9% (8,8 miliarde de euro din bugetul de 22,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune).

Autoritatile au in derulare 9.145 de contracte de finantare, cu o valoare totala de 36,4 miliarde de euro.

 

Pandemia a influentat in mod semnificativ economia romaneasca, cu bune si cu rele. Pe de o parte, a dus la scaderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70 miliarde euro in 2020, iar pe de alta parte a impulsionat restructurarea si modernizarea economiei. Digitalizarea a fost implementata de tot mai multe companii, platile online au luat un avans semnificativ, iar din economie au disparut o parte din companiile ineficiente. Potrivit Sierra Quadrant, aceste tendinte se vor accentua in acest an, in care restructurarea afacerilor va fi cuvantul de ordine.

"Pe fondul anticipatelor masuri de eficientizare a colectarii taxelor si impozitelor, firmele vor trebui sa isi intareasca disciplina financiara si sa isi monitorizeze mai atent partenerii de afaceri, pentru ca riscul de neplata, cel de insolventa vor creste exponential pe masura ce masurile de sustinere vor fi retrase (amanarea taxelor, impozitelor, ratelor bancare, leasing-urilor etc.)", arata analiza companiei de restructurare a afacerilor.

In prezent, firmele subcapitalizate detin 33% din totalul datoriilor din economia romaneasca si reprezinta 12% din totalul expunerilor din sectorul bancar.

Dificultatile de plata se pot transpune foarte usor pe lanturile economice, mai ales in conditiile in care creditul comercial reprezinta aproximativ 20% din pasiv (300 miliarde lei), mai arata analiza.

"Masurile guvernamentale precum posibilitatea de suspendarea a platii ratelor aferente creditelor bancare pana la finalul anului, amanarea sau scutirea la plata a impozitelor, acoperirea cheltuielilor salariale a angajatilor aflati in somaj tehnic si finantarile garantate prin programele IMM Invest si IMM Leasing au fost de ajutor, insa in acest an trebuie focusate in zona firmelor viabile, pentru a asigura efecte benefice pe lanturile economice, pentru a intari disciplina financiara a companiilor, pentru a asigura o lichiditate adecvata in sistemul economic", afirma Ovidiu Neacsu.

Potrivit datelor statistice, cel mai afectat sector de pandemie, in 2020, a fost cel al transporturilor aeriene, cu o scadere de 84 la suta, urmat de cel al serviciilor prestate populatiei, unde indicele de activitate a scazut cu 67% in T2/2020 comparativ cu T2/2019.

Printre sectoarele cele mai afectate s-a aflat si industria auto, cu o scadere de 48%, extrem de importanta in conditiile in care acest domeniu are o pondere de 19% din valoarea adaugata a sectorului industrial.

In sectorul serviciilor prestate populatiei, datele BNR arata ca facilitatea de suspendare a ratelor prin OUG nr. 37/2020 a determinat ca 40% din creditele acordate acestui sector sa fie suspendate la plata la finalul lunii septembrie, cel mai ridicat procent dintre sectoarele de activitate.

Pe fondul restrictiilor, companiile din zona hotelurilor si restaurantelor au ajuns la un grad de indatorare de 115% respectiv 217%, si o capacitate de a acoperire a cheltuielilor operationale de 225 zile respectiv 96 de zile.

Vanzarile de carburanti au scazut cu 27 la suta in T2/2020 comparativ cu T2/2019. In industria farmaceutica, activitatea a scazut cu 10%, la fel ca in industria alimentara.

Datele oficiale arata ca, pe ansamblu, comertul a inregistrat, la nivelul lunii septembrie, o rata de neperformanta de 4,7%, sub valoarea ansamblului de companii nefinanciare (6,7%). Avand o lichiditate confortabila (130%), numai 7% dintre expuneri s-a activat suspendarea ratelor.

In industria prelucratoare, pe fondul suspendarii activitatii, rata de neperformanta a ajuns la 10% in septembrie, iar suspendarea la plata a ratelor a afectat 13% din expuneri.

Pe de alta parte, pandemia a adus performante pozitive, printre altele, in comertul cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si tutunului (+12% in T2/2020, comparativ cu T2/2019), activitatile de posta si curierat (23%) si constructii (11% crestere T2/2020 vs T2/2019).

Potrivit unui barometru dat publicitatii recent de Sierra Quadrant, 58% dintre reprezentantii companiilor, chestionate de firma de restructurare a afacerilor, au afirmat ca mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

22% estimeaza ca banii din firma le ajung pentru 2-4 luni, 8% nu dispun de lichiditati si numai 12% au la dispozitie finantare pentru un termen mai mare de 4 luni.

Cei mai multi dintre respondenti au declarat ca au ajuns in aceasta situatie ca urmare a scaderii vanzarilor (61%), accentuarii blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) si accesului limitat la finantarea bancara (8%).

 

Ce masuri au luat firmele in timpul pandemiei pentru a-si echilibra bugetele si a evita insolventa si falimentul? Potrivit barometrului, principala masura a vizat reducerea costurilor de functionare.

Dincolo de amanarea platii taxelor la stat, invocata de 21% dintre oamenii de afaceri, cei mai multi (41%) au redus costurile logistice (renegocierea chiriilor pentru spatii de lucru, transport, reducerea facturilor la utilitati, functionarea birourilor etc.), 27% si-au schimbat politica de pret, iar 9% au recurs la optimizarea schemelor de personal.

"In 2021, companiile trebuie sa isi contureze planuri de afaceri fezabile, care sa ia in calcul evolutia pandemiei dar si potentialul revenirii economice. Cu cat vor intelege mai bine realitatea economica, cu atat vor reusi sa isi optimizeze resursele in asa fel incat sa iasa pe plus din aceasta criza. Flexibilizarea contractelor, reducerea creditului furnizor, gestionarea activa a liniilor de finantare, eliberarea sumelor suplimentare din bilant, in general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alaturi de reconsiderarea investitiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cat dureaza epidemia", se mai spune in analiza Sierra Quadrant.

***

In cei peste 24 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din Romania, fiind specializata in lucrari de administrare si lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare si diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie solutionate, concomitent cu procedura de insolventa: bilant de mediu, substante periculoase in proprietate, servituti neclare si litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate in prezent de Sierra Quadrant se afla Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), CET SA Bacau, Letea SA Bacau, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigatie Fluviala Giurgiu NAV SA, Teleferic SA, Rombet SA si GA-PRO-CHEMICALS SA.