Anul 2021 a inceput, din pacate, cu noi restrictii si probleme cauzate de pandemie. Sectoare intregi din economie sunt in continuare blocate din cauza scaderii vanzarilor si problemelor de aprovizionare (vezi cazul Dacia).

In 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, si-au rostogolit creantele. Multe dintre ele au incercat sa se reinventeze, insa criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comertul traditional, HORECA, industria de evenimente etc.

,,Multe companii, aflate pe pierdere inainte de criza, au primit un ajutor nesperat. Au tinut afacerea in functiune pentru ca au beneficiat de ajutorul oferit de stat. Din pacate, in 2021, sprijinul statului se va diminua treptat si se va axa catre companiile care au potential, astfel ca din economie vor disparea multe IMM-uri, mai ales din zona serviciilor afectate de pandemie. Multe firme vor fi cu spatele la zid, vor trebui sa isi restructureze afacerile’’, arata analiza Sierra Quadrant.

Scaderea numarului dosarelor noi de insolventa, in 2020, cu 12,72% fata de anul precedent, de la 6.524 in 2019 la 5.694 in 2020, trebuie pusa, astfel, pe seama facilitatilor oferite de Guvern si a blocarii activitatii instantelor.

In acest an, potrivit estimarilor companiei, nu este exclus sa atingem un nivel al insolventelor similar cu cel inregistrat in urma cu 10 ani.

Compania de restructurare a afacerilor estimeaza ca, in total, aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurarii (insolventa, concordat preventiv, faliment, suspendarea activitatii etc.), pe fondul scaderii sprijinului oferit de stat si accesului dificil la liniile de finantare bancara.

,,Experienta noastra de 24 de ani in segmentul reorganizarii companiilor ne arata ca, din pacate, pentru multe firme moratoriile privind amanarea taxelor si impozitelor si suspendarea platii facturilor si leasing-urilor, dincolo de infuzia de lichiditate asociata in principal cu cheltuielile salariale, le-au facut mai mult rau decat bine. Au salvat locuri de munca, au oferit un necesar ajutor social angajatilor, dar din prisma mecanismelor economice, au inrautatit sansele de redresare a firmelor, rostogolind si crescand datoriile’’, afirma Ovidiu Neacsu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

In 2020, pandemia a afectat in principal firmele mici si mijlocii, slab capitalizate si prost manageriate. Cele mai multe s-au confruntat cu probleme serioase de cash-flow, in conditiile blocajului financiar si al imposibilitatii de a accesa credite bancare, 4 din 5 IMM-uri fiind nebancabile.

Chiar daca numarul dosarelor de insolventa a fost mai mic, impactul economic a crescut semnificativ.

Cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvente anul trecut a atins 1 mld.euro, cu 25% mai mare decat in 2019, iar valoarea activelor implicate se cifreaza la 1,6 mld.euro, cu peste 30% mai mare decat in 2019.

Anul trecut, cele mai multe insolvente au fost in HORECA, industrie, retail, energie, auto, in Bucuresti, Brasov, Cluj, Constanta, Iasi, Timisoara.

In 2021, Sierra Quadrant estimeaza ca, dincolo de aceste domenii, vor fi afectate de insolvente si domeniile conexe, de la transportul aerian la agricultura, auto (piese si subansamble) si turism.

,,Prelungirea pandemiei, cresterea inflatiei, scaderea consumului, accentuarea blocajului financiar, dinamica cursului valutar si, mai ales reducerea ajutorului oferit de stat creeaza, in 2021, conditiile unei furtuni perfecte din care prea putini vor iesi la liman’’, arata analiza Sierra Quadrant.

Dincolo de efectele pandemiei, cum peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate, marea problema o va reprezenta blocajul financiar, fapt care va afecta puternic cashflow-ul acestora.

Potrivit unui studiu realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, mai mult de jumatate din IMM-urile romanesti au intampinat probleme la incasarea facturilor in 2020.

Durata medie de plata a facturilor a crescut la 120 de zile, fata de 115 zile in 2019.

58% dintre reprezentantii companiilor din Romania, chestionate la finele anului trecut intr-un barometru Sierra Quadrant, afirma ca mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

Luna martie va reprezenta, pentru multe companii, un moment important, in care patronii si/sau actionarii vor trebui sa decida daca mai continua afacerile sau inchid portile business-ului.

Pe 31 martie va expira termenul pana la care firmele vor putea accesa procedurile de esalonare sau amnistie fiscala a datoriilor catre stat.

In cazul amnistiei pentru dobanzi, penalitati si accesorii, potrivit OUG nr. 69/2020 si prelungita prin OUG 229/2020, contribuabilii vor trebui sa faca dovada achitarii obligatiilor fiscale principale restante, pana la data de 31 martie 2021.

Obligatia include accesoriile restante care nu pot beneficia de amnistia fiscala, depunerea tuturor declaratiilor fiscale si depunerea cererii de anulare a accesoriilor pentru care se aplica procedura amnistiei pana la data de 31 martie 2021, sub sanctiunea decaderii.

Amnistia se aplica nu doar pentru obligatiile datorate ANAF, ci si pentru obligatiile bugetare administrate de alte institutii sau autoritati publice, cum ar fi Administratia Fondului pentru Mediu (AFM).

,,Va fi un moment semnificativ pentru ca vom vedea cate dintre firme isi vor asuma un plan de restructurare a afacerilor, altfel spus cate dintre ele sunt dispuse sa continue business-ul in 2021’’, afirma analistii de la Sierra Quadrant.

Dincolo de datoriile la stat, patronii/actionarii vor trebui sa ia o decizie, pina pe 15 martie, si in privinta continuarii suspendarii ratelor si a leasingurilor, mai cu seama ca acestea au acumulat dobanzi in 2020.

,,Pentru multi va fi aproape imposibil sa mai beneficieze de aceste facilitati, in conditiile in care perioada maxima de suspendare a ratelor de 9 luni include si perioada pentru care au fost suspendate creditele in 2020, astfel ca bancile vor avea o reala problema cu creditele neperformante.’’, explica expertii.

Potrivit datelor CSALB, 560.000 de debitori au beneficiat de moratorii legislative si private pana acum, adica 14,7% din totalul creditelor acordate de sectorul bancar.

Vestea buna este ca multi dintre antreprenori au invatat lectia crizei si ca, in ultimele luni, au luat masurile necesare de restructurare, in afara insolventei.

,,Numarul foarte redus de insolvente arata, dincolo de efectul pozitiv al masurilor de sustinere, ca multe dintre companii au cautat caile alternative pentru a-si reorganiza afacerile, tot mai multe apeland la concordatul preventiv. O solutie pe care am promovat-o intens in contextul pandemiei si pe care o vedem drept o solutie optima pentru iesirea din criza’’, afirma Ovidiu Neacsu.

Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criza pot cere creditorilor sansa de a se redresa, evitand astfel procedura reorganizarii judiciare, greoaie si anevoioasa si care de cele mai multe ori esueaza sau nu duce la rezultatul scontat.

Potrivit expertilor de la Sierra Quadrant, concordatul preventiv este avantajos pentru ca permite acoperirea in timp cat mai scurt si in proportie cat mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitarii procedurilor de faliment.

In plus, debitorul poate cere judecatorului sindic suspendarea provizorie a executarilor silite urmand ca acestea sa se suspende de drept din momentul comunicarii hotararii de constatare a concordatului catre creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobanzilor, penalitatilor si a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.

Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA si transporturi, in general din sectoarele afectate de restrictiile impuse pe fondul pandemiei.

2020 a adus, pe de alta parte, o imbunatatire a disciplinei financiare. Datele BNR arata ca bancile au refuzat la plata cecuri si bilete la ordin de 2,27 mld. lei, in scadere cu 30% fata de anul precedent.

,,In pandemie, multi oameni de afaceri au devenit mai responsabili, mai atenti la dinamica business-ului. Pentru multi a fost ca un dus rece si cred ca, din aceasta perspectiva, in 2021, lucrurile vor evolua pe o tendinta pozitiva. Mediul economic se va rarefia, vor disparea multe dintre firmele cu probleme, un lucru bun pentru sanatatea economica a Romaniei. Potentialul de revenire economica va fi atins doar daca, dincolo de reformele absolut necesare din sectorul public, mediul privat isi va restructura lanturile economice, isi va adapta activitatea la noua realitate economica’’, a mai declarat Ovidiu Neacsu.

In cei peste 23 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din Romania, fiind specializata in lucrari de administrare si lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare si diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie solutionate, concomitent cu procedura de insolventa: bilant de mediu, substante periculoase in proprietate, servituti neclare si litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate in prezent de Sierra Quadrant se afla Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), CET SA Bacau, Letea SA Bacau, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigatie Fluviala Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA si GA-PRO-CHEMICALS S.A.