Desi ne aflam deja la jumatatea anului 2018, lucrarile la marile proiecte de infrastructura promise si licitate in 2017 nu au inceput inca, in timp ce avantul sectorului rezidential este in scadere. Conform celor mai recente date publicate de Institutul National de Statistica (INS), volumul lucrarilor de constructii, ca serie bruta, a scazut cu 2,7% in primele patru luni ale acestui an, comparativ cu aceeasi perioada din 2017, declin reflectat in cazul constructiilor noi (-6,1%) si al reparatiilor capitale (-3,5%). La polul opus s-au aflat lucrarile de intretinere si reparatii curente, care s-au majorat cu 10,2%. Pe obiecte de constructii, lucrarile la proiecte rezidentiale au scazut cu 24,7%, declinul umbrind cresterile din domeniul nerezidential (+6,9%) si din cadrul constructiilor ingineresti (+6,8%). Ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, volumul lucrarilor de constructii a scazut, in total, cu 0,6%, in perioada ianuarie-aprilie 2018.

Pe elemente de structura, s-au inregistrat scaderi la lucrarile de constructii noi si la cele de reparatii capitale cu -2,6%, respectiv cu -0,3%, in timp ce sectorul lucrarilor de intretinere si reparatii curente a crescut cu 8,0%. Pe obiecte de constructii, volumul lucrarilor a scazut la cladirile rezidentiale cu 23,1%, cresteri inregistrandu-se la constructiile ingineresti si la cladirile nerezidentiale, cu +11,6%, respectiv cu +7,8%.

In acest context, o noua intarziere a termenelor de incepere a marilor proiecte anuntate va crea noi dificultati mai ales companiilor de constructii. Mai mult, intarzierile vor duce la expirarea studiilor de fezabilitate si altor documentatii, iar neinceperea lucrarilor la contractele atribuite poate genera pierderi pentru statul roman ca urmare a litigiilor cu antreprenorii generali. Pe langa exproprieri si alti factori administrativi, o problema specifica este generata si de instabilitatea creata in cadrul Ministerului Transporturilor si al companiei nationale de drumuri ca urmare a schimbarilor foarte dese ale conducerilor acestor institutii. De pilda, in ultimii cinci ani, Ministerul Transporturilor a fost condus de zece ministri diferiti. "Aceasta schimbare frecventa la nivelul factorilor de decizie este insotita si de o insuficienta, credem noi, delegare de autoritate catre echipele de proiect, cele care implementeaza zi de zi proiectele. Exista, de asemenea, tendinta de a lansa proiecte care nu sunt suficient pregatite si proceduri greoaie atunci cand vine vorba de aspectele financiare sau de cele care tin de domeniul social sau de mediu. Toate acestea s-au reflectat in gradul de utilizare a fondurilor europene in exercitiul financiar trecut si foarte probabil se vor reflecta si in cel actual", este de parere Nadia Badea, ofiter de operatiuni in cadrul Bancii Mondiale.

 

Ministrul Transporturilor, Lucian Sova, a afirmat in plenul Camerei Deputatilor, ca proiecte in valoare de 11 miliarde de euro urmeaza "sa fie puse pe masa Comisiei Europene", aceste sume fiind inglobate in documentatii aflate in diverse stadii, de la licitatii, executie, pana la studii de fezabilitate. "11 miliarde de euro sunt astazi inglobati in documentatii care se afla in diverse stadii de la licitatii, executie, pana la studii de fezabilitate si aceste proiecte le vom pune pe masa Comisiei Europene". De asemenea, acesta a precizat ca, in perioada mandatului sau, au fost autorizate fonduri europene de aproximativ 508 milioane de lei, peste 850 de milioane de euro au fost autorizate pentru plata si au fost semnate contracte si acte aditionale de finantare de peste 570 de milioane de lei.

Inceperea acestor proiecte, care ar sprijini piata locala a constructiilor, se lasa, in continuare, asteptata.