Numarul tranzactiilor cu apartamente din Romania a scazut cu aproape 9% in primele patru luni din 2025, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. In Bucuresti, declinul a fost si mai accentuat, ajungand la 12%, potrivit datelor Colliers. Accesul tot mai dificil la credite, instabilitatea economica si cresterea costurilor din constructii contureaza un inceput de an tensionat pentru piata rezidentiala.

"Scaderea activitatii de pe piata imobiliara este efectul cumulat al mai multor factori care afecteaza atat increderea, cat si puterea de cumparare a romanilor. Incetinirea pietei muncii, temperarea cresterii veniturilor, incertitudinile generate de contextul electoral si cresterea constanta a preturilor la locuinte creeaza un climat dificil pentru tranzactii. In plus, accesul la finantare bancara este tot mai limitat, pe fondul inflatiei ridicate si al instabilitatii economice. In cazul apartamentelor noi, presiunile sunt si mai mari. Eliminarea unor facilitati fiscale, incepand cu ianuarie 2025, a dus la cresterea costurilor cu forta de munca, afectand direct marjele dezvoltatorilor si alimentand scumpirea locuintelor. Totodata, deficitul de personal din constructii devine tot mai evident, mai ales in conditiile in care proiectele de infrastructura avanseaza intr-un ritm accelerat”, explica Gabriel Blanita, Associate Director | Valuation & Advisory Services, Colliers Romania.

Dupa un 2024 in care livrarile de locuinte in Bucuresti au scazut cu aproape 20%, nici anul 2025 nu aduce semne convingatoare de revenire. Chiar daca volumul lucrarilor de constructii a crescut cu 9% in primul trimestru, potrivit datelor oficiale, este putin probabil ca ritmul livrarilor sa revina curand la nivelurile din anii anteriori.

Desi inceputul de an a adus provocari pentru piata rezidentiala, interesul pentru achizitia unei locuinte ramane ridicat, apropiindu-se de maxime istorice, potrivit sondajelor Eurostat. Totusi, pentru cei care depind de creditare, procesul de cumparare s-a complicat vizibil. Inflatia, costurile ridicate ale finantarii si posibilele masuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar afecteaza suplimentar accesibilitatea locuintelor.

Consultantii Colliers estimeaza ca inflatia va ramane ridicata pe termen mediu, ceea ce pune piedici bancii centrale in tentantiva de relaxare a politicii monetare. Totodata, masurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar ar putea ingreuna si mai mult accesul la locuinte, direct sau indirect. Astfel, 2025 se contureaza ca un an dificil pentru cei care doresc sa cumpere.

Pe langa incertitudinile economice si inflationiste, consultantii Colliers subliniaza ca accesul la finantare ramane un obstacol major. Costurile ridicate de finantare, in paralel cu o posibila intarziere a ciclului de reducere a dobanzilor, afecteaza nu doar cererea, ci si posibilitatea dezvoltatorilor de a lansa proiecte noi, in special in segmentul mediu de piata.

In acest context, piata chiriilor devine tot mai relevanta. Pentru multi, inchirierea nu este doar o alternativa viabila, ci si o solutie mai accesibila. In Bucuresti, aproximativ 15% dintre locuitori stau cu chirie, iar acest procent ar putea creste in anii urmatori, in linie cu tendintele din marile orase europene. Pentru multi cumparatori care intampina dificultati in accesarea unui credit, inchirierea devine o solutie tranzitorie fireasca. Procentul de inchiriere ramane relativ scazut raportat la media europeana, dar directia este clara: presiunea asupra accesibilitatii si lipsa de stoc nou in zonele centrale si bune vor alimenta cererea de inchiriere.

"Privind spre viitor, dinamica pietei rezidentiale va depinde intr-o mare masura de deciziile de politica monetara si fiscala, de stabilitatea pietei muncii si de capacitatea dezvoltatorilor de a se adapta noilor conditii de cost si cerere. In timp ce scaderea activitatii de tranzactionare reflecta o perioada de ajustare, interesul fundamental pentru locuire in marile orase ramane ridicat. Prin urmare, este de asteptat ca piata sa ramana activa, dar intr-un ritm mai temperat, cu un accent tot mai mare pe eficienta si accesibilitate”, conchide Gabriel Blanita.