- La nivelul zonelor rurale din judetul Cluj se observa imbunatatirea calitatii arhitecturale a constructiilor autorizate. Pentru a ajuta acest demers, in urma cu 5-6 ani, s-a solicitat ca functiunile de turism sa fie realizate in baza unui plan urbanistic de detaliu. Acesta era discutat in comisia de urbanism a judetului Cluj, inclusiv in ceea ce priveste calitatea arhitecturii si modul de incadrare a acesteia in zona rurala. Astfel, cu ajutorul colegilor arhitecti din comisie, s-a vazut o imbunatatire de la proiect la proiect si azi s-a ajuns la stabilirea unui standard in ceea ce priveste calitatea proiectelor de arhitectura in ruralul clujean. Ulterior, de circa 4-5 ani, s-a solicitat ca proiectele de arhitectura sa fie insotite de un studiu de integrare in specificul arhitectural local si observam ca si acesta a condus la ceea ce ne doream si anume arhitectura de calitate in mediul rural. Mai mult decat atat, s-au elaborat regulamente locale de urbanism detaliate si pe componenta de aspect exterior, care au fost ulterior transpuse sub forma grafica in ghiduri ilustrate. Acestea ajuta mult la intelegerea mai facila a reglementarilor urbanistice si in discutiile arhitect-beneficiar. De asemenea, au contribuit foarte mult si ghidurile elaborate de catre Ordinul Arhitectilor din Romania pentru zona rurala, care au fost de un real ajutor in acest demers. In mediul urban clujean concursurile de solutii reprezinta solutia pentru o arhitectura de calitate, iar aici Clujul este privilegiat, avand anual cateva concursuri de arhitectura realizate de catre administratiile locale/ judetene. Momentan, incercam sa ducem practica concursurilor si in toate municipiile din judet, dar si in rural. Imi doresc mult sa avem exemple de cladiri publice realizate in rural pe baza de concursuri de solutii.

 

 

- Din punctul meu de vedere, cel mai mare proiect il reprezinta noul cartier Sopor din municipiul Cluj-Napoca. Il consider cel mai mare proiect deoarece sparge o bariera mentala si aduce administratia in procesul de planificare a orasului, nu doar din prisma avizatorului, ci din cea a elaboratorului unei documentatii PUZ pe 200 de hectare. Ba mai mult, aduce conceptul taxei de urbanizare care sa fie instituita pentru realizarea centralizata (de catre administratie) a intregii infrastructuri necesare functionarii cartierului. Pe langa infrastructura tehnico-edilitara, discutam si de dotarile publice necesare (invatamant, parcuri etc.). In rural, cel mai mare proiect cred ca este cel din comuna Vultureni, unde se dezvolta un ansamblu pentru o comunitate sustenabila, dar si proiectele de urbanism similare cu cel al cartierului Sopor, elaborate in comunele Aiton, Sandulesti, Vultureni, Petrestii de Jos, Chinteni si Jucu. Cred ca o sa avem tot mai multe exemple de PUZ-uri elaborate de administratie in mediul rural.

 

- In trecut, fluxul de documentatii, dar si procesul birocratic urban au condus la o presiune si o refulare a constructiilor in zona imediat limitrofa municipiului Cluj-Napoca. Asa s-a ajuns sa avem cea mai mare comuna din tara - comuna Floresti. Inca nu reusesc sa inteleg cum putem sa avem o legislatie asa de slaba incat sa nu previna asemenea anomalii - comune mai mari decat orase si municipii. In prezent, potential de dezvoltare il au comunele limitrofe Clujului si cele care atrag finantari dezvolta proiecte pentru a deveni atractive. Ca si comune limitrofe Clujului, Feleacu, Aiton, Ciurila si Chinteni au un potential in zona construirii de locuinte individuale si cred ca lipsa locuintelor colective le ajuta mult la o buna pozitionare in zona de rezidential. La acest moment, in comuna Feleacu se emit mai multe certificate de urbanism si autorizatii decat in unele municipii. Cheia este de a-si pastra directia de dezvoltare de pana acum. In al doilea inel, cred ca Jucu si Gilaul o sa fie zonele care vor beneficia de o dezvoltare accelerata, datorita potentialului existent in zona.

 

- Lipsa fortei de munca trebuie sa fie pe primul loc, deoarece este factorul care influenteaza cel mai mult. Posibil, ca in viitorul nu tocmai indepartat, sa asistam la o revenire in forta a constructiilor prefabricate.

 

- Din punctul de vedere al actelor emise, putem spune ca anul 2020 nu a fost unul atipic, fiind emise 1.253 certificate de urbanism, comparativ cu 1.198 in anul 2019. In schimb, s-a inregistrat o diminuare a cererilor de emitere a autorizatiilor de construire in 2020 fata de 2019. Cu toate acestea, anul 2021 a venit cu un puternic avant investitional in zona rurala, numarul solicitarilor de emitere a certificatelor de urbanism fiind mai mult decat dublu fata de anii precedenti. Cred ca putem spune ca acest fapt vine pe fondul restrictiilor din perioada de pandemie, care a condus la un apetit crescut fata de locuintele in mediul rural. Vorbim si de flexibilitatea data de munca la distanta, care a diminuat dependenta de urban, dar si de cresterea conceptului de casa la tara, ca o a doua casa. In cea de-a doua categorie as include si cabanele, a caror cerere a explodat in perioada de pandemie. Constructiile A-frame pot fi denumite, din punctul meu de vedere, drept casele de pandemie. In privinta perioadei post-pandemie, cred ca acest trend al constructiilor de locuinte individuale o sa continue. S-au vazut avantajele si dezavantajele locuirii la casa versus locuirea in locuinte colective. Pare ca pandemia a inclinat balanta spre zona de locuinte individuale.