Firma de proiectare si arhitectura care se ocupa de realizarea noului Plan Urbanistic General al Brasovului a transmis un raspuns la observatiile facute de catre primarul George Scripcaru, legate de Planul Urbanistic General al Brasovului.

"In spiritul transparentei si al colaborarii deschise, consideram ca este necesar sa reanalizam observatiile facute de primarul Scripcaru. Aceste observatii nu ofera doar ocazia de a imbunatati anumite aspecte, ci mai degraba de a clarifica o multitudine de elemente tehnice, legale, administrative si tehnologice, fundamentale pentru buna elaborare si aplicare a Planului Urbanistic General", au precizat reprezentantii firmei Synergetics.

Observatiile proiectantilor vizavi de problemele semnalate de catre primarul Brasovului:

Conform legislatiei in vigoare, responsabilitatea colectarii si furnizarii datelor necesare pentru Planul Urbanistic General (PUG) revine exclusiv autoritatilor locale, rolul oricarui prestator fiind acela de a analiza aceste informatii si de a formula studii de specialitate. Primaria trebuie sa adune aceste informatii atat de la departamentele interne, cat si de la toate institutiile relevante, asigurandu-se ca sunt furnizate prestatorilor in timp util si in formatele adecvate, in special in format geospatial, utilizabil in sisteme informatice geografice (GIS).

In Romania, insa, gestionarea si intretinerea acestor baze de date ramane o provocare majora, afectand direct procesele de planificare urbana. Cele mai multe autoritati locale se confrunta cu lipsa infrastructurii digitale si a specialistilor necesari pentru a colecta si intretine datele. Aceasta situatie duce la intarzieri si dificultati in furnizarea informatiilor esentiale pentru procesul de planificare urbana si generarea bazelor de date urbane.

Synergetics a fost prima companie din Romania care a realizat un Plan Urbanistic General in format GIS, in 2016, cu sase ani inainte ca legislatia sa impuna utilizarea acestui format. De asemenea, Synergetics este prima companie care a implementat un PUG in GIS pentru un municipiu resedinta de judet/pol de crestere, respectiv Craiova, punand la punct prima baza de date urbana in GIS completa din Romania.

Ca pionier in implementarea tehnologiilor disruptive in sectorul public, Synergetics intelege pe deplin complexitatea planificarii urbane din perspectiva interdisciplinara si tehnologica. Insa, la fiecare proiect ne confruntam cu realitatea imposibilitatii si incapacitatii institutionale de a furniza datele necesare in mod corespunzator, atat la nivel national, cat si local, inclusiv la Brasov. Lipsa infrastructurii si a personalului calificat afecteaza considerabil capacitatea de a planifica eficient si de a parcurge in cel mai productiv mod toate etapele elaborarii unui Plan Urbanistic General.

Pentru Brasov, un oras cu o dinamica aparte a dezvolarii, este crucial sa avem acces la date precise si actualizate, fiind necesara o schimbare semnficativa a modului in care institutia gestioneaza informatiile. In consecinta, ne punem speranta in managementul domnului primar George Scripcaru de a revolutiona acest proces, asigurand un flux corect de date si informatii pentru a sprijini procesul de planificare urbana in conformitate cu nevoile actuale ale comunitatii.

 

Desigur, a sugera ca intregul efort de documentare pentru un Plan Urbanistic General (PUG) ar fi fost realizat "pe Google" este o afirmatie demna de titluri ingenioase si poate chiar de o anumita apreciere ironica. Dar sa privim lucrurile mai indeaproape.

Etapa 1 a elaborarii unui PUG nu consta in navigari rapide printre rezultate de cautare, ci in studii de fundamentare de specialitate, realizate de echipe de specialisti pentru fiecre disciplina, care isi bazeaza analizele pe informatii complexe, care ar trebui sa provina din surse sigure si verificate, in general institutii publice. Spre exemplu, in etapa 1 am predat 26 de studii de fundamentare care au fost receptionate de directia de specialitate si platite dupa multe luni de analiza, de fiecare data fiind depasite termenele contractuale aplicabile primariei.

Sa fie clar: un oras nu poate fi planificat cu un simplu click. Planificarea urbana este un proces de sinteza minutios, in care specializarea joaca rolul central, iar datele obtinute din diferite surse reprezinta doar un punct de plecare, nicidecum solutia finala. Desigur, Google poate fi un ajutor nepretuit atunci cand cauti un restaurant sau un traseu mai scurt catre munte, dar cand vine vorba de baze de date si analize geospatiale, reglementari urbane si studii de infrastructura/ formulare de politici sectoriale, lucrurile capata o alta dimensiune. Spre exemplu, Synergetics a cheltuit peste 80.000 de euro doar pentru Studiul de reambulare topografica si reambulare cadastrala in conditiile in care extrem de putine primarii din Romania se pot lauda ca au inventariat si intabulat integral domeniul public pe care il gestioneaza sau pot pune la dispozitia locuitorilor o harta GIS, online cu acesta. Este importan sa precizam ca,  valoarea totala a contractului este de 3.400.000 lei fara TVA, dintre care suma de 1.657.568 lei a fost achitata pana in prezent, acoperind aproximativ jumatate din bugetul alocat. Aceasta contributie financiara sustine etapele preliminare si intermediare, pana la finalizarea propunerilor de reglementari urbanistice, insa, in esenta, prestatorul si-a asumat rolul de a finanta din resurse proprii o mare parte din progresul proiectului.

Mai mult, in elaborarea studiului de fundamentare pentru Mobilitate urbana, periurbana si metropolitana, a fost implementat modelul de transport in patru pasi, un model sofisticat si multimodal, adaptat nevoilor specifice Polului de Crestere Brasov. Acest model, care initial fusese conceput in contextul Planului de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD), a fost recalibrat cu de catre prestator pentru a raspunde cererii de mobilitate actuale. Aici intervin datele colectate in cadrul recensamintelor de circulatie, realizate sub auspiciile unui Studiu de trafic contractat de primarie, prin colaborarea cu Search Corporation & Sigma Mobility Engineering.

Astfel, am facut un efort de reconstructie a mobilitatii urbane prin prisma unui ansamblu de date actualizate si de modelari integrate, un demers care, dincolo vorbeste despre angajamentul prestatorului de a aduce o viziune coerenta si integrata asupra dinamicii metropolitane. Intr-o ordine fireasca a lucrurilor, valoarea investitiei ar trebui sa reflecte proportional complexitatea si calitatea muncii depuse, recunoscand ca initiativa prestatorului merge dincolo simplele alocari financiare si se contureaza ca un sprijin real pentru finalizarea PUG Brasov.

In ceea ce priveste lipsa unui birou local la Brasov, noi ca firma de servicii specializate,  putem afirma cu incredere ca tehnologia ne permite astazi sa operam cu aceeasi precizie si dedicatie chiar si fara o prezenta fizica permanenta. Asadar, ne-am dori ca o municipalitate sa se asigure ca toate datele colectate sunt verificate si puse la dispozitie, iar noi prin prezenta noastra constanta pe teren sa aducem valoarea adaugata aferenta expertizei pe care o detinem si consultanta de impact pe care o putem oferi. Synergetics nu renuntat la nicio etapa a procesului, chiar daca biroul nostru nu s-a aflat la Brasov in mod continuu si in toata aceasta perioada am avut minim o sedinta saptamanala cu reprezentantii primariei. Pe de alta parte, resursele bugetare alocate sau obligatiile contractuale consfintite prin documentatia de atribuire nu sunt armonizate cu dorinta exprimata ieri de a avea un birou local. Potrivit acestui rationament ar trebui sa avem zeci de birouri locale in toata tara pentru fiecare  contract pe care il semnam. Mai mult decat atat, rolul unei companii de proiectare urbana nu este acela de a face recensaminte, ci acela de a formula viziuni de dezvoltare.

In concluzie, documentarea prin Google este o metafora comoda pentru a sublinia ideea de superficialitate si poate face, fara indoiala, deliciul unor titluri de presa, dar este in flagranta contradictie cu metodologia riguroasa si complexa pe care o implica realizarea unui PUG. Intreg procesul de planificare urbana se bazeaza pe studii aprofundate, colaborari specializate si o munca de teren atenta, care, evident, depasesc sfera unei cautari rapide pe internet.

 

Cand vorbim despre coordonarea intre localitatile din zona metropolitana, ne aventuram pe un teren care necesita o clarificare cruciala: distinctia intre planificarea urbana si planificarea teritoriala. Prima, de obicei limitata la frontierele administrative ale unui oras, se ocupa de organizarea infrastructurii, politici sectoriale,  reglementarea utilizarii terenurilor si a serviciilor publice. Cea de-a doua, insa, are o viziune mult mai larga si urmareste sa armonizeze relatiile si dezvoltarile intre mai multe localitati, intr-o zona extinsa. In Brasov si localitatile sale invecinate, coordonarea intre aceste entitati este nu doar o necesitate de bun simt, ci o obligatie impusa prin legislatia privind zonele metropolitane din Romania.

Conform Legii nr. 246/2022, care reglementeaza infiintarea si functionarea zonelor metropolitane, coordonarea la nivel regional nu poate fi ignorata. Aceasta impune o colaborare intre municipiul resedinta de judet si localitatile limitrofe, pentru a evita fragmentarea teritoriala si riscul unor dezechilibre majore in distributia resurselor si infrastructurii comune. Deciziile luate de o singura localitate, cum ar fi extinderea intravilanului, fara consultarea municipalitatii centrale, pot crea tensiuni care sa afecteze nu doar infrastructura, ci si dinamica sociala si economica a intregii regiuni. Ne gandim aici la congestia traficului, la presiunea exercitata asupra serviciilor de sanatate sau educatie, precum si la distorsiuni in utilizarea resurselor naturale​.

In acest context, legal vorbind, Consiliul Judetean este desemnat ca principal facilitator al dialogului inter-institutional. Acesta are rolul de a integra interesele tuturor localitatilor implicate, asigurandu-se ca extinderile si dezvoltarile sunt gestionate in mod echilibrat si armonios. Dar acest proces nu este un simplu schimb de hartii. Este vorba despre o viziune integrata, in care fiecare localitate contribuie la o strategie comuna de dezvoltare teritoriala, cu respect fata de nevoile si obiectivele fiecarei parti implicate.

Totusi, aici trebuie sa precizam ceva important: noi, ca prestator, nu ne putem substitui acestor decidenti. Rolul nostru nu este de a arbitra dialogul intre localitati, ci de a oferi solutii tehnice precise, in conformitate cu vointa, intentiile,  datele si informatiile puse la dispozitie de catre autoritatile locale si judetene. Faptul ca unele localitati din zona metropolitana nu au colaborat suficient intre ele nu este o problema care poate fi rezolvata de catre un prestator de servicii tehnice. In cele din urma, dialogul si coordonarea sunt o responsabilitate exclusiva a autoritatilor publice implicate.

Pentru a incheia pe o nota mai larga, situatia prezentata nu este o exceptie. De multe ori, dezvoltarea teritoriala sufera nu din cauza lipsei de resurse, ci din cauza lipsei de comunicare intre cei care ar trebui sa colaboreze la elaborarea unei strategii coerente. Daca nu ar fi asa, n-am mai vorbi despre „zone metropolitane”, ci despre insule administrative, fiecare cu propriile sale ambitii si proiecte. Este, asadar, vital ca aceste colaborari sa fie realizate eficient, pentru ca doar astfel putem asigura un viitor echilibrat pentru toti locuitorii din aceasta regiune.

 

Daca privim la infrastructura orasului ca la un organism viu, putem spune ca Brasovul isi intinde arterele sale – drumuri, retele de apa, energie – catre periferii, alimentand nu doar viata urbana, ci si pe cea a localitatilor din vecinatate. Asemenea unui sistem circulator, suprasolicitarea acestor artere fara o coordonare adecvata poate duce la congestii severe si chiar colaps. Dar sa punem in discutie esenta problemei: este Planul Urbanistic General (PUG) menit sa preia si sa gestioneze toate presiunile venite din afara? Raspunsul simplu ar fi nu. Si nu pentru ca ar fi inadecvat, ci pentru ca nu acesta este rolul sau.

PUG-ul nu este un panaceu. El este conceput pentru a organiza spatiul urban al orasului, pentru a face ordine in aglomerarea naturala a Brasovului, dar este limitat de propriile sale granite. Este ca un ghid urban ce arata cum sa construim armonios in interiorul orasului, dar nu poate reglementa haosul din afara. La fel cum o harta a orasului nu poate sa prevada ceea ce se afla dincolo de granitele ei, nici PUG-ul nu poate sa se ocupe de dezvoltarile necontrolate din localitatile vecine.

Problema fundamentala, pe care o intalnim in intreaga tara, nu este PUG-ul in sine, ci lipsa unei planificari teritoriale integrate. Practica internationala ne arata ca in marile aglomerari urbane de pe glob, succesul consta in crearea unei retele de colaborare intre oras si zonele limitrofe, in care se reglementeaza extinderea, infrastructura comuna si serviciile publice. PUG-ul este doar una dintre componentele acestui mecanism complex. De fapt, la nivel global, in multe orase mari, se implementeaza strategii metropolitane care obliga localitatile sa colaboreze, sa coordoneze si sa armonizeze extinderile teritoriale​.

Faptul ca PUG-ul nu contine masuri explicite pentru a controla dezvoltarile necontrolate din jur nu este un defect, ci o limitare naturala. Ceea ce trebuie inteles este ca solutia sta in cooperare, in dialogul constant dintre autoritatile locale si judetene. Pe masura ce Brasovul se extinde, fara un cadru teritorial solid, va continua sa absoarba impactul dezvoltarilor din vecinatate. Insa, la fel cum un oras nu poate respira fara sistemul sau de strazi si bulevarde, nici localitatile limitrofe nu pot continua sa se dezvolte fara o viziune comuna.

Sa nu ne lasam insa furati de iluzia ca un simplu document, fie el si un PUG, poate salva totul. Planificarea urbana trebuie sa fie complementara cu planificarea teritoriala. Adevarata problema nu este absenta masurilor dintr-un PUG, ci absenta unui dialog intre autoritatile care ar trebui sa gestioneze impreuna dezvoltarea unui intreg ecosistem urban. Daca nu invatam sa colaboram, atunci presiunea asupra infrastructurii din Brasov va deveni inevitabila si, in cele din urma, insuportabila.

 

Terenul pentru viitorul Spital Regional, asa cum a fost delimitat prin PUZ-ul aprobat in 2020, este incadrat in intravilan, destinat functiunilor de sanatate. In acest sens, indoielile exprimate in presa ridica o intrebare aproape retorica: cine este de fapt responsabil pentru claritatea asupra amplasamentelor strategice? Intr-o logica administrativa sanatoasa, schimbarile de amplasament sau actualizarile privind destinatia terenului ar trebui comunicate deschis, in timp util si fara echivoc. Daca exista un nou teren alocat, informatia nu ne-a fost transmisa, astfel incat sa putem adapta documentatia corespunzator. Ne intrebam, asadar, cine este sursa acestei ambiguitati, de vreme ce documentatia predata de noi era conforma cu datele initiale furnizate.

In ceea ce priveste gradinita din Avantgarden, situatia pare a ilustra o ironie administrativa: in urma recentelor acuzatii din presa, am constatat ca Autorizatia de Construire a acestei gradinite a fost emisa abia pe 15.10.2024, mult dupa predarea documentatiei noastre. Mai mult, amplasamentul indicat de primarie pentru o astfel de functiune ne-a fost prezentat intr-o zona complet diferita. Asadar, in acest caz, e ca si cum am fi condamnati pentru "pacatul" de a nu fi anticipat o miscare administrativa de ultima ora.

 

Daca privim un Plan Urbanistic General (PUG) ca un mecanism complex de interconectare a datelor, acesta ar trebui sa functioneze impecabil, preluand in timp real toate modificarile si proiectele urbanistice recente. Insa, asemenea unui sistem care se bazeaza pe date incomplete, PUG-ul devine vulnerabil atunci cand informatiile nu sunt actualizate la timp. Fara acces la date corecte si actualizate, orice planificare urbana risca sa genereze conflicte intre reglementarile in vigoare si realitatea din teren.

In cazul Brasovului, am intampinat exact aceasta situatie: PUG-ul nu a reusit sa integreze PUZ-urile si PUD-urile recente, certificatele de urbanism si autorizatiile de construire emise fiindca nu ne-au fost furnizate in timp util. Aceasta problema nu este doar de proiectare si planificare, ci si de gestiune operationala in autoritatea publica. Fara o procedura administrativa clara sau un management mai eficient, documentele nu au circulat corespunzator intre departamentele primariei si prestator, generand neconcordante.

Synergetics a dezvoltat platforme GIS de inalta performanta pentru gestionarea datelor urbane si automatizarea completa a fluxurilor de lucru din administratiile publice locale, avand o intelegere profunda a provocarilor si limitarilor specifice acestui domeniu. Experienta noastra directa ne-a permis sa observam indeaproape deficientele structurale si operationale din sectorul public. Cu toate acestea, este important de subliniat ca lipsa implementarii unor astfel de solutii IT nu este culpa noastra si nu reprezinta obligatia noastra contractuala la PUG Brasov, ci o optiune pe care autoritatile o pot alege in functie de propriile strategii si nevoi.

Cu toate acestea, chiar si in aceste conditii, procesul de consultare publica ofera oportunitatea de a corecta si actualiza informatiile. Acesta este un mecanism esential, care permite nu doar implicarea cetatenilor, ci si actualizarea datelor in timp real, cu sprijinul autoritatii locale. Consultarea publica nu este un simplu pas birocratic, ci o cale de a identifica si remedia multe dintre erorile existente, cum ar fi inscrieri gresite in cartea funciara, lipsa unui registru exact al numerelor administrative sau erori inerente in nomenclatorul stradal. De asemenea, in Poiana Brasov, terenurile utilizate anterior ca pasuni au fost mentinute in documentatie ca zone verzi, sub diverse denumiri. Aceasta incadrata reflecta insa o dilema legislativa, avand in vedere ca exista articole de lege care prezinta ambiguitati sau chiar contradictii pe acest subiect, generand interpretari diferite si discutii asupra regimului juridic al acestor terenuri. Aceste neconcordante sunt frecvente in toate orasele si din cauza ineficientei in procesul de digitalizare care nu a pornit de la gestionarea informatiilor corecte despre teritoriu si nici de la organizarea bazelor de date interne, insa unele pot fi rezolvate pe parcursul procesului de consultare, care are tocmai rolul de a rafina, imbunatati sau ajusta Planul Urbanistic General.

In concluzie, lipsa unor platforme digitale nu ar fi trebuit sa fie un impediment daca ar fi existat o gestionare interna mai buna si niste proceduri administrative eficiente. Actualizarea datelor si remedierea erorilor sunt parti integrante ale procesului de planificare urbana, iar consultarea publica este tocmai momentul in care aceste corectii pot fi aduse, asigurand astfel un PUG care reflecta nevoile reale si actuale ale orasului.

Synergetics are deja experienta de a transforma consultarea publica intr-un proces eficient prin intermediul tehnologiilor avansate. La Craiova, am dezvoltat o aplicatie GIS specializata pentru consultare publica, care a demonstrat ca poate simplifica intregul proces. Cu aceasta aplicatie, am reusit sa colectam cu usurinta sesizarile cetatenilor si sa facilitam analiza acestora, oferind un mod transparent si eficient de integrare a informatiilor.

 

Strategia de dezvoltare isi gaseste fundamentul in lista de proiecte oferita de primarie, care include, printre altele, constructia Salii Polivalente, aflata intr-un stadiu de lucru efectiv, dar ale carei directii spatiale au fost propuse acum un an. Spitalul Regional, in schimb, pare sa existe mai degraba in intentii decat in realitate, caci, dupa cum este mentionat chiar in documentele noastre, terenul destinat acestuia a fost reincadrat in extravilan. In aceste conditii, vorbirea despre un "spital existent" ar putea parea o figura de stil mai degraba, decat un proiect concret, ridicand astfel semne de intrebare asupra coerentei dintre aspiratiile declarate si amplasamentele efective.

Cartierul Stupini nu a fost scos integral din intravilan; zonele construite, chiar daca sunt dezvoltate extensiv in tipologia sprawl, au fost mentinute in intravilan. Doar o portiune situata in partea de nord-est a municipiului, la est de strada Feldioarei (DN13) si la nord de Raul Ghimnasel – o zona in prezent folosita drept camp – a fost reincadrata in extravilan. Aceasta restrangere a teritoriului intravilan a fost discutata si aprobata de Primarie.

 

Este esential de clarificat ca prestatorul nu are initiative proprii in privinta investitiilor publice in general si nici a celor de infrastructura. Orice propunere de parcari, pasaje sau drumuri, inclusa in Planul Urbanistic General, reflecta vointa si viziunea autoritatilor locale, exprimata prin planuri, programe, strategii de mobilitate, strategii investitionale sau studii de fezabilitate, toate aprobate de Consiliul Local. In acest context, rolul nostru este sa validam si sa implementam din punct de vedere tehnic viziunile deja stabilite de autoritati. Totusi, ca specialisti in domeniu, avem responsabilitatea de a exprima opinii tehnice si analize fundamentate, bazate pe date si pe experienta noastra profesionala. Aceste opinii pot aduce ajustari sau sugestii care sa imbunatateasca proiectele propuse, insa decizia finala si aprobarea acestor propuneri revine intotdeauna decidentilor. Orice recomandare tehnica trebuie sa fie agreata si aprobata de forurile competente ale autoritatii, care au autoritatea de a lua astfel de decizii in numele comunitatii.

Cu privire la infrastructura rutiera, am avut mai multe intalniri si solicitari de date succesive de la reprezentantii DRDP Brasov. Informatiile primite de la acestia in martie au fost integrate in documentatia finala. Totodata, nu exista nicio propunere de traversare a orasului cu drumuri nationale; schema prezinta doar reteaua rutiera majora, unde apare si legenda drumurilor nationale pentru a ilustra conectivitatea.

Astfel, colaborarea dintre prestatori si autoritati este esentiala pentru ca proiectele de infrastructura sa fie realizabile, adaptate nevoilor reale si conforme cu viziunea strategica a orasului. Este, de asemenea, dificil de inteles de ce o mare parte din aceste obiectii ne sunt imputate noua, ca prestatori, cand, in realitate, nimic nu este la latitudinea noastra. Noi nu avem autonomie in a decide investitiile publice, iar acest Plan Urbanistic General (PUG) preliminar a fost, in mod evident,coordonat, filtrat si trecut prin evaluarile departamentelor din primarie. In conditiile in care planul a trecut prin mai multe etape de verificare interna la nivelul autoritatilor locale, ar trebui sa fie clar ca responsabilitatea finala pentru continutul acestui PUG nu revine prestatorului.

Ca prestatori, rolul nostru este unul tehnic, nu decizional. Ne conformam strict cerintelor stabilite prin strategii si directive deja aprobate, iar faptul ca obiectiile se indreapta asupra noastra ridica semne de intrebare. Intr-un proces atat de complex, ar fi de asteptat ca toate departamentele implicate sa asigure coerenta si corectitudinea solutiilor propuse inainte ca acestea sa ajunga in faza de consultare publica.

In contextul unui nou mandat de primar, este de asteptat ca viziunea de dezvoltare urbana sa sufere ajustari, influentate de prioritatile si perspectiva noii administratii. Schimbarea conducerii locale aduce deseori o reevaluare a scenariilor de dezvoltare propuse in Planul Urbanistic General, adaptand directiile urbanistice la o noua agenda politica sau la o orientare diferita fata de prioritatile anterioare. Rolul nostru este acela de a participa cu profesionalism la acest exercitiu de colaborare intre administratie si cetateni, prin care se pot identifica cele mai relevante solutii pentru comunitate. De asemenea, intelegem ca schimbarea primarului si diferentele de viziune politica pot influenta intr-un mod natural directiile si scenariile de dezvoltare propuse in PUG. Tocmai de aceea, ne surprind, intr-o maniera ironica poate, aceste atacuri indreptate catre noi, cei care am ramas neutri in fata fluctuatiilor politice. Orice critica de natura politica ar trebui sa vizeze viziunea si optiunile strategice ale autoritatilor, iar nu pe cei care, in fond, sunt doar "executantii" dedicati ai viziunii publice. Prin natura noastra, suntem simpli implementatori ai deciziilor strategice, fara puterea de a modifica ordinea prioritatilor.