Gheorghe Patrascu, arhitect-sef al Capitalei: „Initial, Romania avea cele mai bune sisteme de planificare urbanistica, comparabile cu cele din Japonia. Chiar si in prezent, la nivel national exista sase planuri de acest gen, care, insa, nu sunt aplicate fie din necunoasterea existentei lor de catre institutiile abilitate, fie din lipsa cunostintelor necesare punerii in practica a acestora de catre autoritatile locale. Capitala Romaniei pare a fi un proiect neterminat, imaginea de ansamblu a acesteia fiind data de etapele de dezvoltare urbana prin care a trecut de-a lungul timpului. O eroare grava care s-a comis dupa anul 1990 a fost constituita de renuntarea la o legislatie care sa respecte cel putin principiile juridice, determinand crearea unui mediu urbanistic ce eludeaza prevederile din normative. Consider ca una dintre masurile esentiale pentru redresarea situatiei actuale consta in descurajarea traficului auto pana in momentul in care se rezolva problemele legate de infrastructura. Totodata, se impune definitivarea soselei de centura a orasului, concomitent cu demararea lucrarilor la inelul central si cel median, prevazute de mai mult timp in planul urbanistic al orasului. O alta problema a Capitalei este marja scazuta de absorbtie a fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii, pana in prezent acestea fiind accesate doar pentru cateva obiective: Pasajul Sudului, Pasajul Pipera, patru proiecte pentru reabilitarea unor monumente istorice si planul integrat de dezvoltare a zonei centrale. Un obiectiv important pentru Bucuresti, cu o contributie majora la dezvoltarea acestuia, este reactualizarea planului urbanistic general (PUG), insa, dupa intarzierea de un an si jumatate, licitatia lansata in urma cu cateva luni a fost, din nou, contestata in instanta”.