La inceputul anului 2023, primarul Bucurestiului Nicusor Dan a anuntat deblocarea Planului Urbanistic General (PUG) pentru o dezvoltare sustenabila a Capitalei. Lucrurile nu sunt atat de simple precum par la prima vedere. Exista deja un Plan Urbanistic General al Bucurestiului, insa acesta dateaza din anul 2000, revizuirea sa fiind amanata de mai multe ori.

In contextul dezvoltarii accelerate a orasului in ultimele decenii, este de inteles necesitatea unui nou PUG care sa traseze liniile mari pentru o dezvoltare imobiliara sustenabila. Mai jos, vom discuta despre rolul si motivul aparitiei conceptului de Plan Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, in ce consta deblocarea contractului de revizuire a PUG-ului, cand ar putea fi gata noul PUG, precum si ce planuri de renovare a cladirilor monument istoric exista.

 

Toate cladirile nou construite in capitala trebuie sa respecte un Plan Urbanistic General. In prezent, se respecta prevederile unui Plan Urbanistic vechi de 23 de ani, adica din anul 2000 (prin Hotararea de Guvern nr. 269/2000). In teorie, acesta trebuia revizuit la fiecare 10 ani, lucru care nu s-a intamplat nici pana in prezent, documentul fiind prelungit prin hotarari ale Consiliului General.

 

Ce este un PUG? Un Plan Urbanistic General reprezinta o necesitate pentru a obtine certificatul de urbanism, un document indispensabil pentru constructii.

Conform legii, Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti trebuie actualizat la maximum 10 ani si trebuie sa tina cont de factori geografici, economici, sociali, culturali si care tin de particularitatile locale. Tot teoria ne spune ca Planul Urbanistic General poate fi prelungit o singura data la hotararea Consiliului Local sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, evitandu-se depasirea limitei maxime de 5 ani.

Tot implementarea Planului Urbanistic General al Bucurestiului identifica zone asupra carora Planurile Urbanistice Zonale sau Planurile Urbanistice Zonale de detaliu nu pot interveni. Astfel, un Plan Urbanistic General al Capitalei cuprinde mai multe reglementari ce tin de:

- Stabilirea si delimitarea terenului intravilan in raport cu terenul administrativ;

- Stabilirea modului in care este utilizat terenul intravilan;

- Zonificarea orasului in raport cu reteaua de circulatie;

- Delimitarea zonelor care tin de serviciile publice;

- Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare;

- Stabilirea de zone protejate si de protectie a siturilor arheologice si monumentelor istorice;

- Zone cu regim special de protectie prevazute prin legi specifice;

- Forme de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;

- Conditiile de amplasare si conformare a volumelor construite si amenajate;

- Zone de risc delimitate si declarate potrivit legii, precum si masurile necesare pentru prevenirea si atenuarea riscurilor, folosirea terenurilor si realizarea de constructii in astfel de zone;

- Zone de risc pe fondul unor depozite istorice de deseuri.

Pe termen mediu si lung, folosirea unui Plan Urbanistic General Bucuresti ajuta la evolutia in perspectiva a zonei, dezvoltarea functionala si sustenabila a teritoriului, alinierea la traseele si coridoarele de circulatie, delimitarea zonelor de risc.

 

In iunie 2022, Tribunalul Bucuresti a anulat Planul Urbanistic General stabilit in anul 2000 pe motiv ca a fost aprobat in mod ilegal. Desi documentul a fost anulat, instanta nu a stabilit si suspendarea sa. Daca se decide anularea definitiva, autorizatiile de construire se pot oferi pe baza unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Autoritatile prevad ca autorizatiile se pot da pe baza PUZ-urilor aprobate sau nou elaborate.

Anularea PUG-ului vine cu avantaje si dezavantaje. De exemplu, potrivit PUG-ului vechi, sunt planificate mai multe cladiri inalte in centrul capitalei. Cu exceptia cladirilor construite, nu se mai pot incepe noi constructii. Pe de alta parte, multe spatii verzi isi pierd protectia oferita de vechiul Plan Urbanistic General al Bucurestiului.

 

Noutatile vin la inceput de an in ceea ce priveste definirea unui nou Plan Urbanistic General al Municipiului Bucuresti. Conform declaratiilor primarului general Nicusor Dan, s-a inceput elaborarea unui nou Plan Urbanistic, iar prima versiune va fi gata cel tarziu la sfarsitul anului 2023. Incepand cu 2024, se va incepe avizarea sa, urmand ulterior a fi si aprobat.

Noul Plan Urbanistic General va fi realizat prin colaborarea dintre autoritati, Primaria Capitalei si Ministerul Dezvoltarii si Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu”. Primarul Nicusor Dan a semnat un act aditional pentru deblocarea contractului de revizuire a Planului Urbanistic General al Capitalei.

Pe termen lung, se doreste o dezvoltare imobiliara sustenabila, fara blocuri intre case, blocaje in trafic si cu mai multe spatii verzi, precum si construirea de scoli si gradinite in cartierele in care acestea lipsesc.

 

In anul 2013, Primaria Capitalei a semnat un consortiu condus de Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu” in vederea revizuirii Planului Urbanistic General. Executia s-a blocat in anul 2014, fiind implicata inclusiv Curtea de Conturi.

La finalul lui 2022 s-a semnat un act aditional in vederea actualizarii PUG-ului. Proiectul a debutat in ianuarie 2023 si iar autoritatile doresc finalizarea sa pana cel tarziu in decembrie 2023. In mod ideal, in primele luni din 2024 documentatia va merge la avizare, dupa care va putea fi implementat. Scopul final este o dezvoltare imobiliara sustenabila.

In absenta noului Plan Urbanistic General, noile constructii respecta Planurile Urbanistice Coordonatoare intocmite de primariile de sector. Aceste documentatii au fost aprobate intre 2018 si 2020, dar au prezentat cateva probleme semnificative, inclusiv betonarea a sute de hectare de spatii verzi si constructii neingradite. In cazul sectoarelor 3, 5 si 6 aceste planuri zonale au fost anulate, iar pentru sectoarele 2 si 4 inca exista procese in derulare.

 

Tot la inceputul anului, primarul Nicusor Dan a anuntat un plan de renovare a cladirilor monument istoric si imobile rezidentiale ca parte a Programului National de Consolidare a Cladirilor cu Risc Seismic Ridicat, derulat prin colaborarea dintre Primaria Capitalei si Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei.

Pana in prezent, exista 24 de cereri de finantare, avand o valoare de aproximativ 620 de milioane de lei. Pe aceasta lista intra:

- Casa Sutu (Lahovary) - Calea Grivitei nr. 7, sectorul 1;

- Pinacoteca - str. Lipscani nr. 18-20, sector 3;

- Curtea Mestesugarilor - Str. Covaci nr. 13, sector 3;

- Teatrul L.S. Bulandra - B-dul Schitu Magureanu nr. 1, sector 5.

 

La aceste cladiri-monument, se adauga constructiile cu risc seismic ridicat precum:

- Calea Victoriei nr. 101, sector 1;

- Str. Amzei nr. 15/D.I. Mendeleev nr. 17, Sector 1;

- B-dul Dacia nr. 53, sector 1;

- Bd. Ghe. Magheru nr. 27, sector 1;

- Sipotul Fantanilor nr. 5, sector 1;

- Calea Victoriei nr. 95, sector 1;

- Dionisie Lupu nr. 55, sector 1;

- B-dul Carol I nr. 63, sector 2;

- Batistei nr. 5, sector 2;

- Sperantei nr. 24, sector 2;

- Piata Pache Protopopescu nr. 11, sector 2;

- Str. Franceza nr. 9, sector 3;

- Str. Franceza nr. 52/ Halelor nr. 1, sector 3;

- Str. Blanari nr. 11, sector 3;

- Str. Doamnei nr. 3, sector 3;

- Str. Sf. Vineri nr. 5, sector 3;

- Str. Domnita Anastasia nr. 5, sector 5;

- B-dul Schitu Magureanu nr. 3, sector 5;

- Soseaua Panduri nr. 36, sector 5;

- Al. Beldiman nr. 1, sector 5.

Este important de stiut ca este vorba despre finantare 100%, iar Ministerul nu solicita finantare de la locatari, autoritatile locale sau centrale.