Dupa cum se cunoaste, in cadrul pietei de tamplarie, domeniul cel mai afectat de anumite probleme ale perioadei post-recesiune, marcata actualmente si de pandemia de Covid-19 (care a amanat din nou investitiile, cu precadere pe cele semnificative), continua sa fie cel al comercializarii de utilaje destinate procesarii ansamblurilor de ferestre/ usi, industriei sticlei si prelucrarii lemnului. Dupa cum se cunoaste, inca din 2009, investitiile companiilor s-au diminuat drastic si imediat, ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare si a scaderii fluxurilor de numerar, ce ar fi facut posibila achizitia de echipamente din resurse proprii. Ulterior, sincopele in absorbtia de fonduri europene si acordarea ajutoarelor de stat, pe baza carora se pot sustine si investitiile firmelor din bransa de ferestre, dar mai ales izbucnirea si extinderea fara precedent a infectiilor cu noul coronavirus, au dus la aparitia unor dificultati ce au intarziat procesul de recuperare din sector. Dupa un an relativ bun (2015), in intervalul 2016-2021 s-au remarcat multe nereguli in bransa, care s-au accentuat si in primul semestru a.c., desi, in continuare, exista unele proiecte si programe guvernamentale, destinate IMM-urilor (cum ar fi IMM Invest), care sa permita (re)tehnologizarea.

Astfel, in mod similar anului trecut, inclusiv in 2021 investitiile din resurse proprii ale partenerilor sustin la limita vanzarile furnizorilor de utilaje, care indica, totusi, o crestere cantitativa si valorica a livrarilor de echipamente performante, automatizate, menite sa inlocuiasca in mare masura interventia factorului uman, mai ales in contextul pandemiei actuale in care masurile de protectie sanitara a personalului (si de stimulare, eventual financiara, a acestuia) sunt mai costisitoare decat achizitia si functionarea unor linii CNC. Totodata, informatiile puse la dispozitie de managerii companiilor din bransa de tamplarie, care deruleaza proiecte de retehnologizare, indica faptul ca, in general, acestea se efectueaza din fonduri proprii, constituite fie prin suplimentarea cu lichiditati a bugetului de investitii, fie prin reinvestirea profitului cuantificat si nevalorificat in intervalul 2019-2020, in rare cazuri fiind semnalate proiecte acceptate la cofinantarea din fonduri structurale sau care au indeplinit cerintele diverselor programe guvernamentale de tip "start-up". Insa, trebuie precizat totusi ca programul IMM Invest Romania (care se doreste a fi "raspunsul Guvernului la criza sanitara si economica, in contextul pandemiei de Covid-19") functioneaza in continuare, mai ales ca, din 2021, se adreseaza si intreprinderilor mici, cu capitalizare de piata medie, mai precis celor care au 250-500 angajati si cifra de afaceri mai mica de 100 de milioane de euro sau un bilant anual care nu depaseste 86 de milioane de euro. Valoarea cumulata a creditelor acordate unei astfel de intreprinderi nu poate depasi 10 milioane de lei, din care pentru capital de lucru se acorda maximum cinci milioane de lei si pentru investitii se vor atribui maximum 10 milioane de lei.

Datele prezentate in prima parte a analizei sunt completate, si aici, cu opinii ale reprezentantilor unor firme importante ale sectorului, precum: Urban C&O, Cherubini, Alumni, FOM Romania, Wintec, Wood Expert Industry, W-Tech, dar si cu CEO-ul grupului Biesse.