Cristian Erbasu, presedinte al Cluster TEC a afirmat in deschiderea lucrarilor ca "avand o contributie de 8% din PIB, sectorul constructiilor trebuie sa fie o prioritate pentru orice guvern, asa cum noi, cei din industrie, trebuie sa fim constienti ca avem o responsabilitate uriasa, cu atat mai mult cu cat in aceasta decada se urmareste, la nivel european, tranzitia catre constructii «verzi» si transformarea digitala in toate sectoarele. Clusterul TEC vine sa sprijine atat industria, cat si guvernul, in atingerea acestor obiective. Iar conferinta InnoConstruct este forumul principal in care semnalam anual prioritatile din acest punct de vedere". De asemenea, in alocutiunea sa, Rodica Lupu, director general al clusterului TEC a afirmat ca "prin prezenta la InnoConstruct, participantii valideaza eforturile de patru ani ale clusterului, indreptate in directia popularizarii tehnologiilor digitale. Avem nevoie in continuare de sprijinul autoritatilor si al Guvernului in demersurile noastre. Digitalizarea si inovarea constituie o provocare deosebita pentru acest domeniu de activitate, care are o latura conservatoare deosebit de pronuntata. De altfel, pe plan european datele arata ca sectorul nostru de activitate ocupa penultimul loc din punct de vedere al digitalizarii si, de aceea, tranzitia care se doreste, inclusiv in ceea ce priveste eficientizarea energetica, necesita sustinerea factorilor politici de decizie si alocarea cu o mai mare flexibilitate si viteza a bugetelor. Din fericire, in prezent, resursa financiara este disponibila, insa ea trebuie utilizata si rulata, scopul final fiind acela de a atinge obiectivele stabilite in cel mai eficient mod posibil. Digitalizarea si inovarea sunt cuvintele-cheie, ca de obicei, iar majoritatea discutiilor din cadrul conferintei vor lua in considerare aceste subiecte principale. Un al treilea subiect care este de maxima importanta este resursa umana si toate provocarile care sunt legate de calificari, upskilling, reducerea migratiei, integrarea imigrantilor din diferite culturi, cresterea motivatiei, integrarea noilor tehnologii si reducerea reticentei fata de adoptie. Nu in ultimul rand, ramanem la fel de interesati de eficienta energetica si de economia circulara. De la politici publice la standardizare, de la povesti de succes la demonstratii practice, trecand prin intrebarile pe care le avem cu totii, speram sa aducem mai multe solutii la provocarile actuale si sa promovam schimbul de idei si practici. Conceputa ca un dialog viu intre 300 de experti, aceasta conferinta isi propune nu numai sa ridice standardele si asteptarile, ci si sa ridice moralul si sa genereze o atmosfera optimista in randul comunitatii de afaceri".

 

 

Desfasurata sub mottoul "Solving the Digital Puzzle in Construction", conferinta din acest an a fost deschisa de invitatul special, Marcel Ciolacu, Prim Ministru al guvernului Romaniei, care a spus celor prezenti ca "ati doborat un mit - si anume acela ca firmele romanesti nu sunt capabile sa construiasca autostrazi, unitati sanitare, stadioane sau sali de sport la nivel european. Astazi, oriunde ne uitam in tara, vedem santiere unde constructorii romani dovedesc ca pot construi la standarde tehnice extrem de riguroase. Deseori companii straine de renume refuza sa participe la proiecte considerate prea complicate sau la care analiza financiara le arata ca profitul nu este cel asteptat. Stiu ca numai societatile romanesti au preluat anumite proiecte dupa ce au fost reziliate contractele si nicio alta companie straina nu a vrut sa se complice cu segmente din autostrazi, din drumuri expres, din cladiri care erau importante atat la nivel national, cat si local. In schimb, firmele noastre si-au asumat curajos aceste investitii si le finalizeaza impecabil. De aceea, in numele Guvernului, vreau sa va multumesc pentru acest lucru". Oficialul guvernamental si-a continuat discursul subliniind ca "tara noastra a reusit in ultimii doi ani sa pastreze un ritm al investitiilor fara precedent. Sunt primii doi ani in care Romania a avut o crestere economica a PIB-ului bazata pe investitii. Am trecut, dupa mai bine de trei decenii, de la o crestere economica bazata aproape in exclusivitate pe consum, la una sustinuta pe investitii. Acest lucru va trebui sa continue, conjugat cu consumul, in urmatorii sapte ani, cand avem, numai din fonduri europene, investitii de peste 70 de miliarde euro. Cele mai multe sunt adresate lucrarilor de infrastructura, iar la sumele respective se adauga resursele de investitii alocate din bugetul national". Marcel Ciolacu a mai reiterat ideea ca "sectorul constructiilor este motorul principal al economiei si va continua sa reprezinte o prioritate a guvernarii. Lantul de valoare din constructii inseamna un ecosistem prioritar in economie si un pilon strategic pentru dezvoltarea tarii. Interesul meu, ca premier, este sa ajut firmele romanesti din acest domeniu sa se dezvolte, sa-si creasca afacerile si sa angajeze mai multa forta de munca. Stiu ca, astfel, ati reusit deja sa aduceti acasa o parte dintre romanii plecati la munca in diaspora, pentru ca le oferiti angajatilor calificati salarii mai bune decat in strainatate, de peste 2.000 de euro. Sunt gata, alaturi de colegii mei, sa ne asezam la discutii impreuna cu ministrul Fondurilor Europene, cu ministrul Digitalizarii si sa gasim solutii pentru a construi axe pe care firmele de constructii sa le poata aplica. Trebuie sa existe o colaborare foarte stransa intre constructori si ministrii de resort, astfel incat sa nu ne trezim la sfarsitul anului 2026, si aici ma refer la PNRR, ca anumite sume si granturi nu au fost cheltuite. Pe buna dreptate, la Comisia Europeana, stiindu-se ca o prioritate majora este digitalizarea si urmarind explozia in domeniul inteligentei artificiale, sumele alocate nu sunt din zona de imprumuturi, ci reprezinta fonduri nerambursabile. Cu alte cuvinte, daca nu vom face programele, vom pierde acesti bani. Pentru a ramane competitive, firmele de constructii au nevoie sa integreze noi tehnologii si sa dezvolte, la randul lor, inovatii care sa le creasca productivitatea. Ma bucur sa vad ca acest eveniment este rezultatul asocierii cu mediul universitar, care poate oferi o resursa umana extrem de valoroasa industriei constructiilor. Totusi, stim ca resursa umana reprezinta una dintre marile prioritati ale economiei. Iata de ce Guvernul a alocat un miliard de euro consortiilor de invatamant dual, unde sa crestem specialistii de care firmele noastre au nevoie.

 

 

Daca am fi facut acest lucru acum 15 ani, Romania ar fi aratat altfel si, cu certitudine, nu am fi vorbit despre peste 5 milioane de romani plecati in afara granitelor. Astept inclusiv sprijinul companiilor din constructii care sa sustina obiectivul nostru de a creste numarul de locuri in invatamantul dual la 50.000". In finalul interventiei sale, oficialul roman a mai afirmat ca "pana la 1 iunie 2024, in fiecare minister va exista un singur serviciu de avizare, un birou unic, aflat in subordinea ministrului, care va raspunde de avizarea marilor proiecte. Ne aflam in epoca in care la o licitatie formularea unui raspuns dureaza sase luni (inainte dura doi ani), pentru ca anumite comisii trebuie sa analizeze fiecare hartie din dosar. Companiile trebuie sa duca zeci de cutii de calcule, cand exista inteligenta artificiala, unde cei care concureaza pentru un proiect trebuie sa puna la dispozitie autoritatilor un simplu stick cu datele necesare. De fapt, nu este nevoie de nicio analiza. Inteligenta artificiala trebuie sa fie conectata cu cei care elibereaza diplome, cu inginerii specializati, fiindca informatiile de baza trebuie luate de la mediul universitar, de la constructori. Iar raspunsul la o licitatie se poate da in cinci minute. Ulterior, mai sunt necesare probabil 48 de ore pentru elaborarea unui proces verbal. Aceasta este realitatea contemporana. Daca nu vom intelege rapid si nu vom intra in dinamica respectiva, Romania nu se va dezvolta. Vom continua sa inventam apa calda, vom continua sa fim cei mai mandri dintre toti si sa gasim, mai ales noi, politicienii, explicatii pentru esecuri". 

 

 

In continuare, a urmat la pupitru presedintele clusterului TEC & FPSC, Cristian Erbasu, care, in aceasta calitate, a subliniat in interventia sa faptul ca "firmele de constructii, indiferent daca sunt specializate in proiectare, executie sau furnizare de materiale, alaturi de beneficiari si investitori trebuie sa constientizeze necesitatea asimilarii, implementarii, dezvoltarii si utilizarii digitalizarii, robotizarii si tehnologizarii acestui domeniu vital de activitate. Beneficiile digitalizarii sunt multiple si as vrea sa le mentionez pe cele mai importante dintre acestea. Este vorba, in primul rand, despre imbunatatirea eficientei operationale prin utilizarea instrumentelor digitale, ce permite optimizarea proceselor, reducerea timpului de executie si eliminarea erorilor. Astfel, proiectele sunt finalizate mai rapid si la costuri mai mici, digitalizarea contribuind efectiv la cresterea calitatii constructiei. In al doilea rand, tehnologii precum Building Information Modeling (BIM) permit o planificare si o executie mai precisa a proiectelor, toate partile implicate - investitorul beneficiarul, proiectantul si constructorul - avand acces in timp real la informatii, chiar la cele de detaliu. Acest lucru reduce riscul aparitiei de erori si de modificari ulterioare foarte costisitoare, mai ales de-a lungul exploatarii. In al treilea rand, digitalizarea faciliteaza inovatia. Tehnologiile digitale deschid noi perspective si posibilitati in ceea ce priveste materialele de constructii, metodele de executie si gestionarea proiectelor. Inovatia este cheia pentru a face fata provocarilor actuale si viitoare, de la sustenabilitate, la urbanizare rapida. Transformarea digitala nu se refera doar la adoptarea unor noi tehnologii, ci si la schimbarea modului in care gandim si gestionam proiectele din constructii.

 

 

 Acest proces implica o regandire profunda a culturii de lucru, a structurilor organizationale si a culturii corporative. Un element central al acestei transformari este BIM, dupa cum mentionam anterior. Acest concept revolutioneaza modul de proiectare si executie, prin crearea unui model digital al cladirii, care poate fi utilizat pe tot parcursul ciclului de viata, de la concept pana la demolare. In ceea ce priveste implicarea statului, ea este fundamentala in procesul de digitalizare a domeniului nostru de activitate, fie si numai pentru ca este vorba despre cel mai mare finantator, investitor si beneficiar al companiilor de constructii, indiferent de specializarea acestora. De aceea, un aspect esential al procesului de digitalizare in constructii este cel al implicarii Guvernului, al statului in general, care are un rol esential in crearea unui cadru legislativ si a unor politici publice care sa sprijine aceasta transformare. Investitiile in infrastructura digitala, in formare profesionala si in promovarea standardelor de interoperabilitate sunt doar cateva din masurile care pot facilita adoptarea tehnologiilor digitale intr-un termen cat mai scurt. De asemenea, programele de finantare si stimulentele fiscale pot incuraja companiile sa-si asume riscurile necesare pentru a implementa astfel de solutii inovatoare. Pe scurt, colaborarea dintre sectorul public si cel privat este esentiala pentru a asigura un ecosistem favorabil dezvoltarii si implementarii tehnologiilor digitale din constructii. Privind spre viitor este clar ca digitalizarea va continua sa joace un rol esential in viitor. Tehnologii emergente, precum inteligenta artificiala, internetul lucrurilor (IoT), realitatea augmentata etc. vor transforma si mai mult modul in care proiectam, construim si gestionam cladirile. Actualmente, utilizarea dronelor si a robotilor in santiere devine o practica tot mai obisnuita, oferind solutii pentru monitorizarea si gestionarea proiectelor in timp real. De asemenea, inteligenta artificiala poate fi utilizata pentru a analiza datele colectate si pentru a optimiza procesele, reducand costurile si imbunatatind calitatea. Este de asteptat ca toate acestea sa incurajeze colaborarea dintre companii si sa asigure o inmultire a parteneriatelor". 

 

 

In calitatea sa de gazda a evenimentului, Radu Vacareanu, rector al UTCB, a afirmat ca "este o onoare pentru noi, ca universitate, sa avem invitati in institutia noastra factori politici de o asemenea anvergura, precum si oficiali ai celor mai importante companii din domeniul constructiilor, cu ocazia conferintei InnoConstruct 2024. In prezent, avem impreuna o problema dificila de rezolvat. Deja de patru ani formulam enunturi si in mare parte reusim sa ne facem temele. Din punctul nostru de vedere, este foarte inspirata introducerea termenului «puzzle» in titulatura evenimentului. Avem de-a face, intr-adevar, cu un astfel de concept pe care noi insine l-am creat prin inventarea unor procese complicate si care a fost completat de o serie de elemente noi care ne-au coplesit prin viteza lor mare de derulare. Noi, in calitate de mediu universitar, incercam sa recuperam in prezent doua handicapuri majore. Primul este cel legat de faptul ca industria de profil a evoluat mai repede ca institutiile specializate de invatamant superior, iar cel de-al doilea de realitatea ca dupa criza financiara din 2008, interesul pentru desfasurarea studiilor in domeniul constructiilor a scazut dramatic, in special pana in 2015. Recuperarea este dificila, iar companiile din domeniu au fost primele care au resimtit lipsa fortei inalt calificate de munca. Rolul nostru este de a compensa prin pregatirea unor viitori ingineri, la care se adauga aportul special in solutionarea puzzle-ului digitalizarii. Pentru a atinge acest obiectiv, UTCB a fost printre primele organizatii care au aderat la clusterul TEC, incercand sa ofere un sprijin cat mai substantial in efortul de tehnologizare. Dialogul pe care il avem permanent atat cu clusterul, cat si cu FPSC este extrem de important si ne asigura ca suntem pe drumul cel bun". 

 

 

Discutiile si prezentarile care au urmat in cele doua zile ale evenimentului au fost de mare impact pentru expertii prezenti si au acoperit subiecte vitale precum: BIM - Managementul Informatiilor din Constructii, formarea in BIM - pregatirea specialistilor pentru viitor; BIM in executie - implementarea eficienta pe santier; contractele BIM - Reglementari si bune practici, standarde si norme comune; dezvoltare si inovatie in industria constructiilor. Cu peste 100 de lectori, 4 paneluri dinamice si 14 evenimente paralele, conferinta a reunit, conform datelor puse la dispozitie de organizatori, peste 300 de antreprenori, directori si experti din firme de proiectare, instalatii si constructii, alaturi de reprezentanti ai unor firme de tehnologie din Romania si alte state tari, cele mai multe membre ale Uniunii Europene. Subiectele abordate au fost diverse, de la calificari la modelarea informatiilor privind cladirile, de la eficienta energetica la tehnologii inovatoare din sector, de la inovare la finantare, de la Digital Twin la servicii de inovare digitala. Abordarea inovatoare a vizat conturarea unui mix interesant de prezentare a inovatiilor si a bunelor practici sau tehnologiilor moderne inovatoare, cu dezbateri in diverse formate si discutii directe intre participanti. De exemplu, in cadrul panelului ce a dezbatut problematica aplicarii in practica a conceptului BIM, Catalin Podaru, general manager al Leviatan Group, a subliniat ca "fondarea companiei isi are radacinile in viziunea noastra de a crea un sistem puternic care sa ofere servicii de constructii de inalta calitate care, in cele din urma, sa contribuie la o societate mai buna, mai fiabila si mai sigura. Si aceasta viziune a fost intruchipata, de-a lungul anilor, in fiecare proiect - prin profesionalism, responsabilitate si inovatie. Ghidati continuu de eforturi inovatoare si condusi de dorinta de implementare a tehnologiilor de ultima generatie, permanent am incurajat echipa sa abordeze toate problemele aparute prin aplicarea acestor solutii, astfel incat fiecare proiect dezvoltat de Leviatan Group sa devina un etalon de calitate". De asemenea, in cadrul panelurilor si al meselor rotunde, alaturi de managerii unor companii reprezentative si ai unor asociatii profesionale sau parteneri sociali, au fost prezenti oficiali ai institutiilor publice relevante, cum ar fi Florin Spataru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, Anca Ginavar - director in cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA), Dan Nicula - director general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti - Ilfov (ADRBI), Liviu Musat - director general Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud Muntenia etc. Unul dintre workshop-urile care a suscitat la maximum atentia celor prezenti a fost cel referitor la transformarea digitala in practica, prin care organizatorii au dorit sa prezinte o agenda bine structurata, axata pe implementarea tehnologiilor inovatoare in proiectele de tip Design & Build. Workshop-ul a cuprins demonstratii interactive, studii de caz relevante si sesiuni «hands-on» pentru a evidentia aplicabilitatea practica a instrumentelor digitale in domeniul constructiilor. Participantii au avut ocazia sa exploreze puncte-cheie din proces, de la colectarea datelor prin scanare laser tridimensionala, pana la crearea modelului Digital Twin si controlul calitatii, dobandind astfel o intelegere profunda si practica a procesului de transformare digitala moderna. Acesta, ca si celelalte ateliere care s-au derulat in paralel, au reprezentat o reala oportunitate de a descoperi puterea tehnologiilor digitale si de a transforma ideile inovatoare in realitate tangibila, redefinind standardele in constructii si deschizand calea catre un viitor digitalizat. 

 

 

In cea de-a doua zi a evenimentului, au fost acordate premiile pentru concursul Hackathon, la care au luat parte unii dintre cei mai talentati studenti din cadrul UTCB. Tema competitiei a fost "Utilizarea metodologiei BIM in modernizarea cladirilor campusului UTCB-Tei" si a reprezentat o oportunitate pentru viitorii specialisti de a-si demonstra abilitatile si creativitatea in domeniul BIM, folosit ca baza pentru dezvoltarea modelelor Digital Twin si pentru a contribui, in mod practic, la modernizarea imobilelor din cadrul unitatii de invatamant superior. Studentii, masteranzii si doctoranzii au lucrat in echipe pentru a crea modele 3D si pentru a aplica dimensiunea informatiei, conform standardelor si ghidurilor de BIM. Scopul a fost acela de a furniza un model de informatie care sa faciliteze calculul eficientei energetice a constructiilor, managementul proiectelor si asigurarea calitatii in constructii. Echipa invingatoare a fost recompensata cu un premiu in valoare de 1.000 de euro. La finalul evenimentului, Rodica Lupu a declarat ca "suntem mandri de organizarea impecabila si de calitatea exceptionala a speaker-ilor pe care i-am avut ca invitati si care au adus un plus de valoare si inspiratie pentru toti participantii. Suntem recunoscatori, de asemenea tuturor sponsorilor, partenerilor si participantilor care au contribuit la succesul acestei a patra editii. A fost un prilej extraordinar de dezbateri intense si constructive cu privire la prioritatile industriei constructiilor. Impreuna cu membrii clusterului TEC si cu cei mai importanti experti din domeniu, ne-am concentrat pe atingerea unui nivel superior de maturitate digitala in sector. Dorinta noastra ramane aceea de a genera si mentine un dialog onest si vizionar intre specialitati, astfel incat sa putem ajunge la o integrare pe lantul valoric. S-a discutat despre decarbonizare, eficienta energetica, inovatie si digitalizare si avem convingerea ca, prin schimbari legislative necesare, putem elimina barierele artificiale si crea stimulente pentru comportamentele si solutiile dorite. Dorim sa le multumim tuturor pentru increderea acordata si pentru participarea activa si ne reintalnim la urmatoarea editie a conferintei InnoConstruct, ocazie cu care vom avea prilejul sa includem subiecte cel putin la fel de incitante, in acord cu revolutia digitala pe care o traverseaza in prezent industria constructiilor".