Agenda Constructiilor
Marti, 12 Noiembrie 2019
Home - INDEX COMPANII - FURNIZORI DE SERVICII - Institutii publice - CONSILIUL CONCURENTEI (CC)
PAGINA PERSONALIZATA

CONSILIUL CONCURENTEI (CC)

CONSILIUL CONCURENTEI (CC)
Adresa: P-ta Presei Libere nr. 1, Corp D1, Bucuresti, S1
Telefon: 021/405.44.29
Fax: 021/405.44.29
E-mail: presa@consiliulconcurentei.ro
Web site: www.consiliulconcurentei.ro
Domenii: Institutii publice
Descriere activitate
Consiliul Concurentei are drept scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.
Prezentare companie/institutie
CONSILIUL CONCURENTEI monitorizeaza constant domeniul constructiilor
 
 
  
Bogdan Marius Chiritoiu (49 de ani)
Functia/Institutia: Presedinte, Consiliul Concurentei;
Experienta profesionala: 10 ani la conducerea Consiliului Concurentei; 9 ani de activitate didactica in invatamantul superior; 11 ani in consultanta in domeniul politicilor publice; 10 ani in domeniul analizei economice. A ocupat, pe rand, functiile de Consilier de stat in cadrul Administratiei Prezidentiale, Departamentele de "Planificare si analiza politica" si "Politici Economice si Sociale", Coordonator pe politici sociale pentru Raportul de Criza si Raportul asupra Dezvoltarii Umane ale PNUD. A fost consultant al Guvernului Romaniei pentru Integrare Europeana, dar si la Institutul European si Consilier al Ministrului Justitiei. In paralel, a desfasurat o bogata activitate didactica in invatamantul superior, in calitate de Asistent Universitar la Facultatea de Stiinte Politice (FSP), din cadrul Universitatii Bucuresti.
 
Sectoarele de constructii si materiale de constructii reprezinta domenii prioritare pentru Consiliul Concurentei, acestea fiind monitorizate in mod constant din punct de vedere al evolutiei si informatiilor care apar pe piata si in mass-media. Mai mult, in fiecare an autoritatea realizeaza un raport privind concurenta in sectoare cheie, in cadrul caruia analizeaza domeniile pe care le considera prioritare, utilizand un indicator - IAPC (Indicele Agregat de Presiune Concurentiala) pentru a identifica posibilele probleme de natura concurentiala, precum si evolutia in timp a acestora. In 2018, Consiliul Concurentei a analizat sectorul producerii si comercializarii cimentului, constatand ca in ultimii ani nu au existat fluctuatii semnificative, nivelul de concurenta fiind destul de redus. Din punct de vedere al IAPC, acesta se situeaza pe ultimul loc, avand cea mai redusa presiune concurentiala dintre cele 40 de industrii analizate. Evolutiile din sectorul materialelor de zidarie, care cuprinde productia de blocuri ceramice si de BCA, nu par a afecta concurenta din mediul de afaceri. La nivelul productiei de blocuri ceramice, calitatea produselor este un factor important, iar aparitia pe piata a unor noi produse arata manifestarea concurentei.
 
- Ce anchete aveti in derulare pe piata de constructii, in acest moment?
- Recent, pe piata de ciment am derulat o ancheta sectoriala cu scopul de a avea o imagine cat mai clara asupra mecanismelor de functionare, de a identifica eventualele disfunctionalitati la nivelul sectorului si de a formula recomandari care sa conduca la eliminarea acestora in scopul intensificarii concurentei. Analiza a indicat o situatie atipica, in care producatorii de ciment isi mentin cote de piata aproximativ egale si stabile in timp, crescand astfel riscul aparitiei unor forme de coordonare a activitatilor. Riscul este cu atat mai mare cu cat fluctuatiile cotelor de piata sunt reduse si nu exista schimbari in ierarhia la nivelul industriei. Acest aspect ridica suspiciuni sub aspect concurential, mai ales in conditiile in care cei trei mari producatori de ciment au capacitati de productie functionale diferite, iar gradul de utilizare a acestora este profund asimetric: producatorul de ciment cu cea mai mare capacitate de productie in functiune are cel mai mic grad de utilizare a acesteia.
Principalele companii active pe piata producerii cimentului sunt integrate pe verticala, pentru a eficientiza procesul de productie a cimentului, a reduce costurile si a facilita accesul la resurse, detinand capacitati de productie atat pe pietele de extractie/ prelucrare si comercializarea agregatelor minerale, cat si pe pietele producerii si comercializarii betoanelor, mortarelor si sapelor, prefabricatelor din beton. Astfel, cele trei mari companii - Holcim Romania, CRH Romania si HeidelbergCement Romania - sunt prezente si pe alte doua piete - producerea si comercializarea filerului de calcar, respectiv a liantilor hidraulici speciali/ rutieri (HeidelbergCement Romania nu produce astfel de lianti). Atat filerul de calcar, cat si liantii hidraulici se produc in fabricile de ciment.
- Care sunt principalele observatii realizate in urma analizei pietei cimentului?
- In urma analizei efectuate in acest sector, Consiliul Concurentei a constatat ca ar putea exista o coordonare intre cei trei producatori la nivelul sortimentelor produse si livrate in scopul impartirii pietei, acesti producatori de ciment avand posibilitatea de a tine captivi anumiti clienti astfel incat sa mentina cote de piata simetrice. De asemenea, s-a observat ca preturile anumitor sortimente de ciment oferite de producatori au avut aceeasi evolutie, ceea ce poate constitui un indiciu privind mecanismul de coordonare prin care principalele companii de pe piata reusesc sa mentina cote de piata simetrice. Fiecare dintre cei trei producatori principali din Romania vand ciment in aproape toate regiunile tarii, dar este evidenta preponderenta clientilor situati in aria descrisa de o distanta definita la 350 de km in jurul punctului de desfacere. Astfel, nu se poate elimina posibilitatea de impartire a pietei geografice intre producatorii de ciment, criteriul distanta fiind extrem de important in alegerea furnizorului de ciment.
Avand in vedere aceste elemente, am declansat si o investigatie privind o posibila intelegere anticoncurentiala intre Holcim Romania, CRH Romania si HeidelbergCement Romania, realizata prin impartirea pietei productiei si comercializarii cimentului din Romania, din perspectiva cotelor de piata si/ sau produselor oferite pe piata, limitarea sau controlul productiei, comercializarii, dezvoltarii tehnice sau investitiilor, corelate cu posibila coordonare a politicii de formare a preturilor practicate de companiile implicate.
- Ce alte sectoare de constructii ridica suspiciuni anticoncurentiale, in acest moment?
- Analizam o posibila intelegere intre cinci firme participante la o licitatie organizata de Administratia Domeniului Public (ADP) Pitesti pentru executia de lucrari de reabilitare a strazilor din municipiul Pitesti.
Un alt prilej cu care strangem informatii din anumite domenii este cand analizam operatiunile de fuziuni si achizitii pentru a vedea daca, in urma acestora, este afectata concurenta. Un exemplu in acest sens il constituie tranzactia prin care Weinerberger trebuia sa preia compania Brikston. Operatiunea arata indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal pe piata producerii si comercializarii de caramizi si blocuri ceramice din Romania, iar acestea nu au putut fi inlaturate prin angajamentele pe care le-a propus Wienerberger Sisteme de Caramizi SRL. Ca urmare, noi am decis deschiderea unei investigatii, dar, ulterior, s-a renuntat la tranzactie.
Alte tranzactii importante pe care le-am analizat recent, dar care nu au ridicat probleme din punct de vedere al concurentei, sunt preluarea Macon SRL si Simcor VAR SA de catre Xella RO SRL, pe piata producerii si comercializarii de BCA, si achizitia companiei Cemacon SA de catre Dedeman SRL.
- Cati inspectori de concurenta aveti la nivel national? Sunt suficienti pentru o buna desfasurare a activitatii?
- Specializarea personalului este una dintre provocarile noastre. Suntem singura institutie din Romania care pune in aplicare prevederile nationale/comunitare din domeniul concurentei, iar angajatii sunt Inspectori de concurenta (functie specifica). Ca urmare, nu putem atrage de la alte autoritati personal format si familiarizat cu domeniul concurentei. Astfel, avem o procedura de evaluare a nevoilor de formare si pe baza acesteia, anual, realizam un plan de formare si specializare a inspectorilor de concurenta. Acoperim cu programe de formare atat zonele de executie, cat si pe cele de management si top management, iar, de regula, construim programele de instruire, nu le luam asa cum sunt pe piata.
Pe langa programul de formare anual, avem stagii de pregatire organizate de Comisia Europeana si programe de studiu si schimburi de experienta cu autoritati de concurenta din alte tari. In acelasi timp, insa, ne propunem sa realizam un echilibru al programelor de formare intre cele dedicate competentelor specifice activitatii de baza si cele dedicate abilitatilor de tip "soft skills" (comunicare, leadership, orientare spre rezultat, spirit de echipa).
Avem inspectorate teritoriale in toate judetele, fiecare avand 2-3 inspectori de concurenta. Inspectoratele nu au personalitate juridica, ele fiind coordonate de la Bucuresti, in cadrul Directiei Teritoriale. Toti inspectorii, chiar si cei din tara, sunt obligati sa participe la programul de instruire profesionala.
- Cum asigurati corectitudinea si impartialitatea angajatilor proprii?
- In ceea ce priveste corectitudinea si impartialitatea angajatilor, pot sa va spun ca procedurile noastre sunt destul de complicate, avand o serie de filtre pe parcurs si, de aceea, este foarte greu ca un inspector sa poata influenta o decizie. In primul rand, trebuie sa avem suficiente indicii privind o posibila fapta anticoncurentiala pentru a putea declansa o investigatie. Pentru a putea derula inspectii inopinate la sediile companiilor avem nevoie de mandat judecatoresc. In situatia in care, in cadrul unei inspectii, se copiaza informatii de pe unele computere, desigilarea si verificarea ulterioara a acestora se realizeaza in prezenta reprezentantilor companiilor.
Orice investigatie este gestionata de o echipa formata din minimum trei inspectori de concurenta, care, in urma analizei dovezilor, realizeaza un raport care contine toate constatarile si propunerile echipei. De multe ori, raportul este analizat de un grup de inter-consultare, dupa care ajunge la departamentul juridic. In situatiile in care este vizata si o posibila incalcare a Tratatului de Functionare a UE, raportul de investigatie este trimis la Comisia Europeana.
Apoi, partile investigate primesc si ele Raportul si transmit observatiile lor. Dupa aceea, respectandu-se dreptul la aparare, sunt organizate Audieri, ocazie cu care companiile investigate pot sa isi spuna punctul de vedere in fata conducerii Autoritatii de Concurenta. Abia apoi, Plenul Consiliului Concurentei delibereaza si decide cu privire la caz. Asadar, exista mai multe filtre, tocmai pentru a elimina orice aspect care ar putea fi in neregula.
- Cum apreciati cadrul legislativ romanesc din domeniul concurentei? Ce considerati ca ar trebui schimbat pentru o buna derulare a activitatii Consiliului? Ce obiective aveti in perioada urmatoare?
- Legislatia nationala de concurenta este similara celei europene, dar mai pot fi aduse imbunatatiri pentru aplicarea mai eficienta a acesteia. In acest sens, un obiectiv major este definitivarea procedurilor si implementarea Directivei ECN Plus, privind mai buna functionare a autoritatilor nationale de concurenta. Directiva instituie un set de masuri prin care autoritatile de concurenta din statele Uniunii Europene ar urma sa devina si mai eficiente in activitatea lor. In acest fel, se vor armoniza procedurile intre statele membre, astfel incat mecanismele de concurenta sa fie mai clare, la fel si obiectivele.
In acelasi timp, dorim sa finalizam investigatiile din domeniile financiar - bancar, licitatii, farmaceutic, masini agricole, iar in ceea ce priveste ajutorul de stat, speram sa avansam si cu alte cazuri pe care le avem in lucru: Complexul Energetic Hunedoara, CFR Marfa, Compania Nationala a Uraniului. Apoi, vrem sa finalizam anchetele sectoriale derulate pe pietele comercializarii carburantilor auto, serviciilor bancare, iluminatului public si servicii de alimentare cu apa si canalizare.
De asemenea, vom lansa comparatorul de preturi, respectiv vom extinde la nivel national platforma pilot "Monitorul Preturilor" (lansata in 2016), prin intermediul careia vor putea fi comparate preturile la alimente, dar si la carburanti.
Anul acesta ne-am propus sa implementam si proiectul Big Data, care va fi util in cadrul investigatiilor deoarece va gestiona volume mari de date, precum si la prevenirea, detectarea si luarea de masuri specifice in activitatea noastra. In 2019, ne vom continua eforturile atat de a interveni acolo unde exista tendinte de manifestare a unor practici anticoncurentiale, cu efecte nocive asupra economiei, cat si pentru a sprijini mediul de afaceri in scopul satisfacerii intereselor consumatorilor.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Iunie-Iulie 2019)
 

 
CONSILIUL CONCURENTEI ancheteaza companii active pe piata adezivilor
In prezent, Consiliul Concurentei are in derulare mai multe investigatii in care sunt implicate companii de constructii sau furnizori de materiale, toate declansate prin autosesizare. Printre acestea se afla o posibila intelegere intre 11 firme de a participa cu oferte trucate (individuale si in asociere) la licitatiile organizate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), prin Administratia Strazilor, pentru atribuirea contractelor-cadru de asfaltare si plombare a gropilor si bordurilor din Capitala. De asemenea, mai sunt in derulare trei investigatii privind posibile intelegeri intre diverse societati de a participa cu oferte trucate la licitatiile organizate de Consiliul Judetean Teleorman, Consiliul Judetean Ilfov si Directia Regionala Drumuri si Poduri (DRDP) Craiova, pentru atribuirea unor contracte de reabilitare, modernizare si de lucrari si servicii de intretinere a drumurilor.

Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei :
„ Ne-am adaptat legislatia si procedeele de lucru la noile realitati economice, pentru a putea actiona asemanator cu celelalte autoritati de concurenta din statele membre UE. Astfel, 10% din cifra de afaceri este amenda maxima aplicata si la nivelul Comisiei Europene si reprezinta un nivel destul de mare pentru a fi descurajant ”.
 
Alte anchete derulate de Consiliul Concurentei vizeaza piata distributiei adezivilor si mortarelor pentru polistiren, respectiv o intelegere intre producatorul local Gabbro si distribuitorii acestuia, precum si intre ItalKol Timis si partenerii firmei. Mai sunt in curs de investigare posibile intelegeri pe piata lucrarilor de constructii de drumuri pe raza judetelor Brasov, Sibiu, Mures, Covasna, Harghita, Timis, Caras-Severin, Arad, Hunedoara, Gorj si Mehedinti, precum si o ancheta sectoriala pe piata lucrarilor de constructii de drumuri si autostrazi. Conform legii, Consiliul Concurentei poate declansa investigatii din oficiu (prin autosesizare) sau in urma unei plangeri. Dupa depistarea si sanctionarea cartelului de pe piata cimentului, in 2005, institutia a monitorizat cu multa atentie sectorul lucrarilor si materialelor de constructii. Printre cele mai importante sanctiuni acordate anul trecut de Consiliul Concurentei se poate mentiona cazul vehiculului Do-Fi East Holding GmbH (parte a fondului austriac de investitii Donau Finanz), care detine actiuni in cadrul societatilor de constructii SCT Bucuresti si CCCF Bucuresti. Compania din Austria a fost amendata cu 1,06 milioane de lei (aproximativ 263.628 de euro) pentru punerea in practica a unei concentrari economice inainte de obtinerea autorizarii din partea autoritatii de concurenta. Tot in 2012, doua firme au primit amenzi totale de 80.323 de lei (aproximativ 17.850 de euro) pentru furnizarea de informatii inexacte in cadrul investigatiei desfasurate pe piata lucrarilor de marcaje rutiere, atribuite de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
Sanctionarea cu 10% din cifra de afaceri este descurajatoare
Legislatia in domeniul concurentei a fost modificata si completata in 2011, armonizand normele si procedurile nationale cu prevederile comunitare in domeniu. "Ne-am adaptat legislatia si procedeele de lucru la noile realitati economice, pentru a putea actiona asemanator cu celelalte autoritati de concurenta din statele membre UE. Astfel, 10% din cifra de afaceri este amenda maxima aplicata si la nivelul Comisiei Europene si reprezinta un nivel destul de mare pentru a fi descurajant. De exemplu, amenda aplicata in 2011 celor sase companii petroliere pentru incheierea unei intelegeri anticoncurentiale privind eliminarea de pe piata a unui sortiment de benzina a fost, in medie, de numai 3% din cifra de afaceri si, cu toate acestea, suma s-a situat la 205 milioane de euro", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. Mai mult, potrivit datelor institutiei, companiile sunt obligate sa ia in calcul, pe langa pierderile generate de plata amenzilor si costurile ridicate ale procedurilor administrative si judiciare, pierderile de imagine asociate sanctionarii, precum si expunerea la actiuni civile in despagubire promovate de victimele practicilor anticoncurentiale. Ca urmare, unele firme au inceput sa implementeze programe de conformare cu legislatia concurentei, in cadrul carora angajatii sunt instruiti cu privire la prevederile din domeniu. In anul 2011, Consiliul Concurentei a dat un semnal clar de incurajare a implementarii programelor de conformare. Astfel, prin modificarea Instructiunilor Consiliului Concurentei privind individualizarea sanctiunilor a fost introdusa o circumstanta atenuanta, care poate duce la diminuarea cu o cota cuprinsa intre 5% si 10% a nivelului de baza al amenzii, in cazul in care "intreprinderea dovedeste existenta si implementarea efectiva a unui program de conformare cu regulile de concurenta".
Exista 14 sectoare-cheie ale economiei monitorizate anual
In urma crizei economico-financiare recente, conditiile de functionare a pietelor s-au modificat, ceea ce a determinat, inevitabil, schimbari de comportament ale companiilor. "In acest context, eforturile Consiliului Concurentei se orienteaza spre monitorizarea sectoarelor-cheie ale economiei si protejarea mediului concurential in vederea cresterii productivitatii si eficientei economiei", a precizat Bogdan Chi-ritoiu. Presedintele institutiei a indicat, astfel, 14 sectoare-cheie ale economiei nationale care sunt supuse unei analize anuale realizate din perspectiva evolutiei gradului de concurenta, rezultatele fiind prezentate intr-un "Raport privind starea concurentei", publicat anual de institutie. Cele 14 sectoare prioritare monitorizate sunt cele energetic, financiar - bancar, de constructii, telecomunicatii, asigurari, productia de masini si echipamente, farmaceutic, servicii medicale, retail alimentar, media, profesii liberale si utilitati publice.
Noi investigatii planificate in perioada urmatoare
Conform strategiei institutiei pentru perioada 2010-2014, in anul 2013, Consiliul Concurentei si-a stabilit o serie de prioritati care tin cont de caracteristicile pietei romanesti si tendintele acesteia. In domeniul concurentei, vor fi definitivate investigatii si anchete sectoriale din domenii esentiale: bunuri de consum (retail alimentar), energie, constructia de drumuri nationale si autostrazi si activitati de loterie. "Vom continua monitorizarea functionarii pietelor si evaluarea climatului concurential prin realizarea unor studii privind sectorul distributiei de medicamente, serviciile de comunicatii electronice oferite sub forma pachetelor de servicii (multiplay) si cele de acces la infrastructura de telecomunicatii din Bucuresti, serviciile furnizate de practicienii in insolventa, asistenta medicala din Romania si activitatile conexe acestora. In domeniul ajutorului de stat, prioritatile autoritatii de concurenta pentru anul 2013 se refera la continuarea colaborarii cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Mondiala, in vederea asigurarii respectarii legislatiei in domeniu, in cadrul procesului de restructurare si privatizare a unor companii de stat, cum sunt Posta Romana, CFR Marfa, Oltchim etc.", a mai spus presedintele Consiliului Concurentei. Alaturi de autoritatile din celelalte state membre ale UE, institutia este implicata in procesul initiat de Comisia Europeana in vederea modernizarii regulilor de ajutor de stat (State Aid Modernisation). Procedura are ca principale obiective modificarea legislatiei, simplificarea regulilor de ajutor de stat si responsabilizarea tarilor membre in ceea ce priveste monitorizarea ajutoarelor de stat. "De asemenea, participam, impreuna cu celelalte autoritati guvernamentale, la pregatirea conditiilor necesare accesarii fondurilor structurale in noul ciclu bugetar. Din punct de vedere legislativ, un loc important va fi ocupat de promovarea cadrului legal privind concurenta neloiala, in vederea compatibilitatii cu reglementarile europene din domeniu", a precizat Bogdan Chiritoiu.
Crestere a numarului de anchete finalizate anul trecut
In anul 2012, Consiliul Concurentei a finalizat 24 de anchete, un numar-record pentru institutie, respectiv cu 8% mai multe fata de nivelul din 2011 si cu 17% mai numeroase comparativ cu 2010. Investigatiile definitivate au vizat sectoare economice importante, precum cel al telecomunicatiilor, infrastructurii de transport sau energiei. De asemenea, a fost finalizat, in premiera nationala, un caz de licitatie trucata deschis la sesizarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), procedura fiind incheiata intr-un termen scurt. Cele mai multe situatii au avut ca obiect intelegeri de tip cartel, inclusiv in cadrul procedurilor de licitatie publica. In urma acestor investigatii au fost aplicate amenzi, dar au fost si cazuri finalizate prin acceptarea de angajamente, procedura care restabileste mai repede si mai eficient mediul concurential decat s-ar fi realizat prin sanctiuni sau impunerea de masuri corective. Din totalul investigatiilor privind posibile incalcari ale legislatiei de concurenta finalizate in 2012, patru s-au definitivat cu sanctiuni: trei dintre acestea au avut ca obiect intelegeri anticoncurentiale orizontale, iar una a vizat punerea in aplicare a unei concentrari economice inainte de emiterea unei decizii de catre Consiliul Concurentei. Alte cinci investigatii au fost finalizate prin acceptarea de angajamente, iar restul de 13 au fost inchise, intrucat nu s-au identificat dovezi suficiente privind incalcarea legii, care sa justifice impunerea de amenzi sau luarea altor masuri. Durata medie a investigatiilor privind posibila incalcare a legislatiei de concurenta finalizate in anul 2012 a fost de doi ani si jumatate, in scadere cu 16% fata de 2011 si cu 42% comparativ cu 2010. La finalul anului 2012, erau in desfasurare 69 de investigatii privind posibila incalcare a legislatiei de concurenta, din care 20 mai vechi de trei ani si noua anchete sectoriale.
Amenzi acordate unor companii de constructii pentru trucarea licitatiilor
Anul trecut a fost finalizata investigatia privind posibila trucare a licitatiilor organizate de SNTGN Transgaz SA Medias si SNGN Romgaz SA Medias in perioada 2009-2011, pentru atribuirea unor contracte privind racorduri de gaze naturale si lucrari de modernizare si intretinere a instalatiilor aferente. Cazul a fost deschis la sfarsitul lui 2011, la sesizarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In cadrul investigatiei, s-a demonstrat trucarea a doua licitatii organizate de Transgaz, de catre Condmag SA si Inspet SA, respectiv de societatile Moldocor SA si TMUCB SA. Ca urmare, Condmag si Inspet au fost amendate cu 4,54 milioane de lei (un milion de euro) si, respectiv, 7,3 milioane de lei (1,6 milioane de euro) pentru realizarea unei intelegeri privind participarea cu oferte trucate la procedura de achizitie publica "Racord gaze naturale Butimanu-Brazi pentru alimentarea cu gaze a centralei de cogenerare Brazi", organizata in anul 2009. Trucarea ofertelor a constat in schimbul de informatii sensibile, cu caracter confidential, care au permis firmei Inspet SA sa castige licitatia, conform unei intelegeri prealabile. Moldocor SA a fost amendata cu 2,23 milioane de lei (0,5 milioane de euro) si TMUCB SA cu 11,38 milioane de lei (2,5 milioane de euro) pentru realizarea unei intelegeri in scopul participarii cu oferte trucate la procedura de achizitie publica "Conducta de transport gaze 20 Giurgiu - Ruse", organizata in anul 2011. Trucarea licitatiei s-a realizat prin corelarea ofertelor depuse de cei doi concurenti. Pentru fiecare dintre cele patru intreprinderi, amenda a reprezentat 4% din cifra de afaceri inregistrata in anul anterior sanctionarii.
Cele mai multe anchete declansate in 2012 vizeaza constructiile
Consiliul Concurentei a declansat, anul trecut, 22 de investigatii noi, din care 18 privind posibile incalcari ale legislatiei de concurenta, una privind analiza unei concentrari economice notificate si alte trei referitoare la anumite sectoare economice (anchete sectoriale). Numarul investigatiilor deschise s-a diminuat cu 19% fata de nivelul din 2011 si cu 15% fata de 2010, evolutie ce indica accentuarea eforturilor spre finalizarea cazurilor aflate in derulare. Din cele 18 de investigatii privind posibile incalcari ale legislatiei de concurenta initiate in anul 2012, aproximativ 72% au reprezentat autosesizari in urma analizelor efectuate de autoritatea de concurenta. Cele mai multe investigatii au vizat sectorul constructiilor de drumuri (28%), urmat de cel al transportului de persoane (11%). Cele trei anchete sectoriale declansate in anul 2012 vizeaza piata locala a distributiei de filme catre cinematografe, sectorul gazelor naturale si segmentul serviciilor de salubrizare la nivel national.
The Competition Council investigates companies active on the adhesives market
Currently, the Competition Council has several ongoing investigations involving construction companies and suppliers of materials, all triggered by own initiative. The investigations include a possible agreement between 11 companies to participate with rigged bids (individually and in combination) at the auctions organized by the General Council of Bucharest (CGMB), through the Streets Administration, for the award of framework agreements in what concerns the paving and filling of pits and borders in the capital city. Also, there are three ongoing investigations on possible arrangements between various companies in order to participate with rigged bids in auctions organized by the Teleorman County Council, Ilfov County Council and the Regional Roads and Bridges Administration (DRDP) Craiova, for the award of contracts concerning the rehabilitation, modernization, as well as works and services for road maintenance. Other cross-examinations developed by the Competition Council are aimed at the adhesives and mortars for polystyrene distribution market, namely an agreement between the local manufacturer Gabbro and its distributors as between ItalKol Timis and its business partners. Furthermore, possible agreements on the market of road construction in the counties of Brasov, Sibiu, Mures, Covasna, Harghita, Timis, Caras-Severin, Arad, Hunedoara, Gorj and Mehedinti as well as a sector inquiry on the market of works for roads and highways construction are currently investigated. According to the law, the Competition Council may initiate investigations through its own initiative or following a complaint. After detecting and punishing the cartel active on the cement market in 2005, the institution has carefully monitored the sector of construction works and materials. Among the most important penalties released last year by the Competition Council one may cite the case of the vehicle Do-Fi East Holding GmbH (part of the Austrian investment fund Donau Finanz), which holds shares in the construction companies SCT Bucuresti and CCCF Bucuresti. The Austrian company was fined with 1.06 million RON (about 263,628 EUR) for the implementation of a merger before obtaining the approval from the competition authority.
(articol aparut in Agenda Constructiilor, editia iulie/august 2013 )

Produse & tehnologii

Stiri & Comunicate

ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ACADghid_proiectareLicente bim

Autentificare

Revista Agenda Constructiilor editia nr. 146 (Octombrie 2019)
ROCKWOOL 196
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
EURO-Constructii 2020
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2018-2019 & Perspective 2020-2023
Carpatcement 196
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2018-2019 & Perspective 2020-2023

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere