Agenda Constructiilor - INDEX COMPANII - INSTITUTII, PATRONATE, ASOCIATII si ORGANISME de CERTIFICARE - Alte servicii - ONV LAW

Home - INDEX COMPANII - INSTITUTII, PATRONATE, ASOCIATII si ORGANISME de CERTIFICARE - Alte servicii - ONV LAW

INDEX COMPANII

PAGINA PERSONALIZATA

ONV LAW

Adresa: Str. Parintele Galeriu nr. 9, Bucuresti, S2

Telefon: 021 315 21 47

E-mail: office@onvlaw.ro

Web site: www.onvlaw.ro

Domenii: Servicii si consultanta juridica

Descriere activitate
Firma de avocatura.

Prezentare companie/institutie

ONV LAW: Provocari majore generate de cresterea investitiilor publice

Sinziana Barbieru

Functia/Firma: partener, ONV LAW;

Experienta profesionala: peste 12 ani de avocatura si asistenta juridica pentru companii si autoritati publice.

In urmatoarea decada vom asista la un volum de investitii publice mult mai mare fata de anii precedenti, generate de cursa pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatica pana in 2050. Alaturi de fondurile din PNRR, mai exista importante finantari prevazute in Politica de Coeziune 2021-2027, dar si in alte instrumente financiare prin care care se pot obtine fonduri direct de la Comisia Europeana. Criza climatica si cea economica, dar si razboiul din Ucraina mobilizeaza fonduri semnificative pentru investitiile publice atat de necesare pentru o infrastructura rezilienta si pentru a face fata schimbarilor climatice. In contextul in care investitiile publice au crescut considerabil in ultima vreme, activitatea juridica a casei de avocatura ONV LAW a inregistrat o expansiune proportionala. Experienta de pe 15 ani in domeniul constructiilor, achizitiilor publice si concesiunilor si capacitatea de a gestiona proiecte deosebit de complexe i-au permis sa atraga mai multe proiecte, avocatii fiind din ce in ce mai solicitati pentru asistenta de catre clienti publici, dar si privati. Marirea echipei de achizitii publice si infrastructura face parte din strategia companiei pe termen mediu.

- Are Romania capacitatea de a absorbi toate aceste fonduri si a implementa proiectele aferente in termenele asumate?

- Cu siguranta ca autoritatile publice sunt in fata unor provocari fara precedent si au o misiune foarte dificila pentru a absorbi toate fondurile disponibile. Daca ne raportam doar la PNRR, cunoastem deja ca exista o dubla conditionare pentru efectuarea de plati din acest program, respectiv indeplinirea reformelor legislative impuse, adoptarea de strategii si planuri in toate sectoarele, precum si respectarea termenelor de contractare si implementare a proiectelor intr-un termen extrem de strans, fara precedent. Nu cred ca putem afirma ca institutiile statului roman au sau nu au capacitatea de a absorbi aceste fonduri doar pe baza experientei anterioare cu fondurile europene. Mai avem de lucru la sporirea capacitatii administrative, insa, pe de alta parte, putem observa o mobilizare la nivel de autoritati pentru a lansa proiecte si pentru a indeplini reformele. Anul trecut si anul acesta asistam la modificari legislative importante, la aparitia unor noi strategii nationale care acopera perioada pana in 2030. Specificul PNRR, spre deosebire de celelalte programe europene de finantare, este ca, pe de o parte, platile sunt primite daca se fac reforme, iar pe de alta parte, multe investitii sunt conditionate de indeplinirea reformelor.

- Care considerati ca sunt impedimentele care ar putea infrana absorbtia fondurilor si implementarea proiectelor in termene?

- In cazul PNRR, neindeplinirea tuturor jaloanelor prevazute in program pentru o anumita transa va conduce la pierderea sumelor din acea transa. Probabil cel mai dificil va fi in cazul transei a treia, unde sunt 77 de jaloane de indeplinit. Daca ne raportam la proiectele de investitii efective, si aici exista multe dificultati de surmontat. Problemele principale provin din faptul ca termenele de depunere a proiectelor, de incheiere a contractelor de finantare, lansare de licitatii, contractare si implementare a proiectelor sunt extrem de scurte. Daca mai adaugam faptul ca unele dintre studiile de fezabilitate vor avea valori care sunt subestimate, riscul ca documentatiile de atribuire sa nu fie complete si corecte, daca luam in considerare timpul extrem de scurt in care ofertele trebuie evaluate, precum si durata suplimentara pentru solutionarea contestatiilor, raman termene extrem de scurte pentru executarea efectiva a contractelor. O problema deosebit de importanta si de actualitate este si refuzul companiilor de asigurari de a elibera polite de asigurare pentru garantii de participare si de buna executie pentru beneficiarul CNAIR, atat din cauza atingerii limitelor de expunere in legatura cu acest beneficiar, cat si din cauza formularului de garantie impus de catre acest beneficiar.

- La ce valoare estimati necesarul de investitii al Romaniei pentru a avea o infrastructura critica la standarde europene?

- Este dificil de estimat o suma concreta daca ne raportam la faptul ca prin infrastructura critica se intelege infrastructura care este deosebit de importanta pentru functionarea sistemului in ansamblul sau si a carei/caror perturbare sau distrugere are consecinte grave asupra economiei, sanatatii, vietii publice, mediului, politicii, securitatii la nivel national sau european. Acest gen de infrastructuri se regasesc in cadrul mai multor sectoare precum transporturi, sanatate, comunicatii, energetic, alimentare cu apa, aprovizionare. Desigur ca avem anumite elemente pe care le putem avea in vedere pentru a spune ca este vorba de cateva sute de miliarde de euro in urmatoarea decada, in conditiile in care deja stim ca doar pentru transporturi (in toate sectoarele) va fi nevoie de 70 miliarde euro in urmatorii zece ani, astfel cum se prevede in Strategia nationala privind sistemele de transport inteligente pentru perioada 2022-2030, adoptata anul trecut de catre Guvern si care a fost unul dintre jaloanele de indeplinit conform PNRR. In cazul sectorului energetic, vorbim de peste 16 miliarde euro, fonduri de care Romania va putea beneficia pana in 2030, pentru a facilita tranzitia catre o economie cu emisii scazute pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice. Numai in sectorul energetic (producere, transport, distributie energie electrica) in perioada 2021-2030 vor fi necesare investitii totale in valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro. In Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice se estimeaza un necesar de investitii in valoare totala de aproximativ 150 miliarde euro in perioada 2021-2030, daca discutam despre un cadru mai larg al investitiilor necesare pentru promovarea tranzitiei catre energia nepoluanta si echitabila, a investitiilor verzi, a economiei circulare, a adaptarii la schimbarile climatice si a prevenirii si gestionarii riscurilor.

- Care sunt principalele dificultati si provocari pe care le intampinati in activitatea curenta?

- Provocarile vin din modificarile din legislatia achizitiilor publice si constructiilor din ultimii 2 ani. Noile cerinte privind eficienta energetica si cerintele de sustenabilitate in constructii atrag schimbari mari de paradigma in ceea ce priveste proiectarea si executia cladirilor si conduc la o varietate de provocari juridice. Cresterea galopanta a preturilor materialelor de constructii, precum si a altor elemente de cost din acest sector, a condus la un val de solicitari de ajustare a preturilor contractelor de achizitie publica din partea antreprenorilor, acestia fiind nevoiti sa suporte, intr-o anumita masura, majorarea accelerata a costurilor lucrarilor, pentru a respecta termenele de executie si a nu se expune riscului de a raspunde contractual fata de autoritatile contractante. Din perspectiva investitiilor publice, o problema intampinata frecvent de clientii autoritati publice consta in aplicarea de reduceri procentuale si corectii financiare proiectelor finantate din fonduri europene, de catre autoritatile cu atributii in domeniu. Uneori, aceste sanctiuni sunt rezultatul unor interpretari eronate a legislatiei aplicabile sau al unei intelegeri gresite a prevederilor documentatiei de atribuire pe baza careia se executa contractul de catre partile semnatare. Nu in ultimul rand, o provocare constanta este data de practica neunitara a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor si a instantelor de judecata in materia achizitiilor publice, aceasta lipsa de predictibilitate referitor la solutia cu privire la o anumita problema de drept fiind un element care contribuie implicit la cresterea numarului de contestatii, in conditiile in care jurisprudenta CNSC si a instantelor de judecata ar trebui sa constituie un reper in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea legislatiei in materie.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Mai 2023)

ONV LAW: Noul cod al constructiilor poate fi gata in acest an

Lorena Ciobanu

Functia/Firma: Managing Associate la firma de avocatura ONV LAW.

Alexandra Radu

Functia/Firma: Senior Associate la firma de avocatura ONV LAW.

Pe 23 ianuarie 2020 a intrat in vigoare Legea nr. 243/2019 privind reglementarea fondurilor de investitii alternative si pentru modificarea si completarea unor acte normative, care va reglementa modalitatea de infiintare si functionare a FIA stabilite in Romania, inclusiv a celor specializate in investitii imobiliare.
In ultima parte a anului 2020 este preconizata finalizarea proiectului derulat de MLPDA privind sistematizarea legislatiei din domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului. De asemenea, la data de 11 ianuarie 2020 a intrat in vigoare Legea nr. 7/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Printre altele, prin aceasta se modifica unele aspecte privind emiterea autorizatiilor de construire, a situatiilor in care emiterea unei autorizatii de construire nu este necesara. De asemenea, prin Legea nr. 7/2020 se aduc modificari privind procedura de intrare in legalitate a constructiilor pentru care executia lucrarilor s-a realizat fara autorizatie de construire.

- Ce urmareste proiectul de sistematizare a legislatiei din domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului?

- Prin elaborarea Codului amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor se urmareste reunirea intr-o structura unitara si corelarea reglementarilor din domeniile amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor si din domeniile conexe (mediu, energie, transporturi, cadastru, proprietate, zone construite protejate si monumente istorice, gestiunea riscurilor naturale si industriale). Potrivit informatiilor furnizate de Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei (MLPDA), finalizarea proiectului, derulat sub titlul "Sistematizarea legislatiei din domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor si consolidarea capacitatii administrative a structurilor de specialitate din institutiile publice centrale cu responsabilitati in domeniu", Cod SIPOCA 50, este preconizata in ultima parte a anului 2020. Proiectul este derulat de MLPDA si include elaborarea Codului amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor.

- Ce impact a avut OUG 114/2018 in sectorul de constructii si cum vedeti implementarea acesteia in continuare?

- Prin adoptarea OUG 114/2018 a fost vizat inclusiv acordul incheiat in 2018 intre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) prin care se declarase sectorul constructiilor prioritar, de importanta nationala pentru economia romaneasca incepand cu 1 ianuarie 2019 si pentru o perioada de 10 ani.
La momentul adoptarii OUG 43/2019, prin care s-a modificat OUG nr. 114/2018, s-a avut in vedere ca in primele 4 luni din 2019 volumul lucrarilor de constructii inregistrase o dinamica record dupa criza, respectiv de 17,8%, in luna aprilie 2019 lucrarile de constructii majorandu-se cu 33,4% fata de aceeasi luna a anului anterior. In luna iunie 2019, Federatia Sindicatelor din Constructii si Materiale de Constructii a revelat efectele majore pozitive atat pentru constructori, cat si pentru mediul de afaceri si pentru intreaga economie, insistand asupra mentinerii masurilor favorabile domeniului de constructii potrivit OUG 114/2018.
Aplicarea facilitatilor fiscale a fost in mod evident resimtita pozitiv de catre companiile al caror obiect de activitate se circumscrie codurilor CAEN reglementate de art. 60 pct. 5 din Codul Fiscal, impactul in materia relatiilor de munca fiind, de asemenea, prezent. Astfel, unul dintre scopurile urmarite - ce al diminuarii dificultatilor legate de asigurarea fortei de munca specializata - s-a realizat, insa migrarea salariatilor din domeniu catre alte tari nu a fost stopata, cererea de forta de munca nefiind nici la acest moment suficienta in raport cu oferta de pe piata. In acest context, in prezent, o posibila abrogare a facilitatilor ar avea in mod cert o influenta esentialmente negativa asupra acestei ramuri de business.
Fostul Guvern, desi a modificat substantial prevederile OUG 114/2018, masurile vizand sectorul de constructii nu au fost afectate, urmarind dezvoltarea unor proiecte finantate din fonduri europene in cursul anului viitor in cadrul carora va fi nevoie de un surplus de forta de munca pe piata constructiilor.
Acest lucru se confirma prin Proiectul de lege privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, pentru adoptarea caruia, fostul Guvern a decis in sedinta din 18.12.2019 sa isi angajeze raspunderea in Parlament.

- Cum a evoluat piata de fuziuni si achizitii in 2019?

- In general, pe piata fuziunilor si achizitiilor, s-au remarcat tranzactii semnificative. In primul trimestru, doar o singura tranzactie a depasit 100 de milioane de euro, in conditiile in care, in al doilea trimestru, s-a incheiat o unica tranzactie de peste 500 de milioane de euro, potrivit surselor publice. In cel de-al treilea trimestru din 2019, s-au inregistrat, de asemenea, multiple tranzactii relevante, dintre care a fost facuta publica valoarea de 136 milioane de euro a unei tranzactii in domeniul energiei regenerabile, prin preluarea unei participatii majoritare intr-o companie romana care detine mai multe parcuri eoliene.
In mod specific in sectorul constructiilor, dintre achizitiile notorii pe piata au fost relevante cele vizand cladiri de birouri din centrul Bucurestiului si din Cluj-Napoca si centre comerciale, tranzactionate fie ca portofoliu (in regiunea Moldovei si Transilvaniei), fie cu privire la un anume activ. De asemenea, a fost comunicata instrainarea participatiilor unui actor important pe piata materialelor de constructii.
Din practica ONV LAW din acest an, mentionam asistarea clientilor in proiecte de due diligence, etape preliminare tranzactiilor, negocieri in scopul incheierii de contracte de vanzare privind imobile constructii - relevante fiind cele privind dobandirea de spatii comerciale in cadrul unor imobile noi destinate deschiderii de show-room-uri, instrainarea unei cladiri de birouri si spatii comerciale de catre un client fond de investitii in considerarea deciziei de retragere a afacerilor sale de pe piata din Romania.

- Care sunt cele mai frecvente litigii pe care le-ati intalnit in sectorul de constructii?

-- In sectorul constructiilor sunt frecvente litigiile de drept administrativ referitoare la legalitatea autorizatiilor de construire, procedura de emitere a autorizatiei, contestarea proceselor verbale de contraventie incheiate de autoritatile cu atributii in domeniu, litigiile de drept civil nascute intre societatile care activeaza pe piata si se afla in raporturi de subcontractare (pretentii derivate din acorduri de subcontractare). De asemenea, avand in vedere ca o parte semnificativa din sectorul constructiilor se desfasoara in domeniul public, litigii apar atat in etapa atribuirii contractelor, cat si in etapa executarii acestora.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Ianuarie/Februarie 2020)