- Romania are, in prezent, o oportunitate reala de a accelera dezvoltarea prin fondurile europene puse la dispozitie atat prin PNRR, cat si prin programele operationale. Vorbim despre un sprijin financiar consistent, care poate aduce schimbari semnificative in infrastructura, administratie, sanatate si justitie, cu conditia unei implementari eficiente. Din punctul meu de vedere, nu este important doar volumul fondurilor, ci mai ales capacitatea de a le gestiona eficient, transparent si profesionist. Romania a mai avut oportunitati financiare importante in trecut, dar rata de absorbtie si implementare nu a fost intotdeauna pe masura potentialului. Contextul din prezent este, insa, diferit. PNRR impune jaloane si tinte clare, ceea ce aduce o presiune benefica asupra autoritatilor de a livra rezultate concrete. In plus, accentul pe digitalizare, tranzitie verde si reforma administrativa poate contribui semnificativ la modernizarea aparatului public. Totusi, provocarile raman - capacitatea administrativa limitata, birocratia si lipsa de continuitate in implementarea politicilor publice sunt obstacole reale. Este nevoie de o mobilizare institutionala solida, de stabilitate legislativa si de cooperare intre autoritati centrale, locale si sectorul privat.

Romania se afla intr-o faza critica de implementare a PNRR. Suntem in al patrulea an de la lansare si, conform datelor oficiale, multe proiecte sunt in derulare, in special in infrastructura, educatie, digitalizare si tranzitie verde. Daca anumite jaloane sau proiecte nu sunt finalizate pana in 2026, fondurile aferente pot fi pierdute. Pentru profesionistii din domeniul juridic, aceasta perioada este una in care sprijinul legal devine esential. De la consultanta in achizitii publice, la redactarea contractelor de executie sau apararea in litigii cu privire la implementare, avocatii au un rol cheie in buna derulare a proiectelor PNRR. De asemenea, predictibilitatea legislativa si claritatea normelor de aplicare sunt foarte importante pentru evitarea blocajelor. Daca Romania va reusi sa transforme aceste fonduri intr-un instrument de dezvoltare si reforma, depinde de coerenta si determinarea cu care vor fi gestionate. Avem cadrul, avem resursele – ramane sa demonstram ca avem si maturitatea administrativa de a le valorifica pana in 2030.

 

- Absorbtia fondurilor din PNRR si implementarea proiectelor aferente pot fi afectate de o serie de impedimente atat de natura legala, cat si administrativa sau chiar tehnica. Gradul mare de incarcare a institutiilor cu atributii in solutionarea contestatiilor formulate in cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice, insuficienta personalului si lipsa unei practici unitare in interpretarea dispozitiilor legale contribuie la prelungirea duratei de atribuire si implementare a proiectelor. De asemenea, capacitatea administrativa redusa la nivelul unor autoritati contractante, intarzierile in emiterea avizelor si autorizatiilor, precum si elaborarea deficitara a documentatiilor de atribuire pot avea efecte directe asupra respectarii termenelor-limita impuse prin PNRR. Daca proiectele nu vor fi finalizate pana in august 2026 - termenul limita impus de Comisia Europeana pentru implementarea PNRR - Romania risca sa piarda sumele aferente transelor neutilizate. In plus, nefinalizarea proiectelor incepute poate atrage inclusiv riscuri de corectii financiare, iar unele contracte pot deveni inaplicabile sau imposibil de continuat fara alocarea unor surse bugetare suplimentare. Pentru a preveni aceste riscuri, este necesara o interventie legislativa punctuala, acolo unde sunt identificate blocaje, precum si o accelerare a procedurilor de avizare, o mai buna coordonare interinstitutionala si, nu in ultimul rand, o crestere a capacitatii aparatului administrativ implicat in gestionarea fondurilor europene.

- Echipa ONV LAW, cu expertiza in domeniul achizitiilor publice si al proiectelor de infrastructura, a fost implicata in diverse proiecte de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare din Romania. In prezent, tara noastra trece printr-un amplu proces de modernizare a aeroporturilor prin proiecte care implica investitii semnificative si care sunt esentiale pentru imbunatatirea conectivitatii si sprijinirea dezvoltarii economice regionale. Mentionam cateva dintre cele mai relevante proiecte de dezvoltare a aeroporturilor din Romania, in executie in prezent sau finalizate in totalitate sau partial, atat din punct de vedere al dimensiunii, valorii, cat si importantei economice:

• Aeroportul International Henri Coanda (Otopeni-Bucuresti) - 163 milioane de euro pentru modernizarea cailor de rulare si extinderea platformei de parcare a aeronavelor. Proiectul a fost finalizat in 2024, dar continua cu lucrari de detaliu si investitii in modernizarea terminalelor de pasageri, inclusiv sisteme de climatizare, iluminat si detectie incendiu, cu o investitie suplimentara de peste 24 milioane de euro. Faza 1, finalizata in iulie 2024, a cuprins modernizarea celor 5 cai de rulare aferente pistelor esentiale pentru decolari si aterizari. Faza 2, finalizata in decembrie 2024, a cuprins extinderea platformei 2, adaugand 9 noi pozitii de parcare pentru aeronave de tip Airbus A320 sau Boeing B737 si posibilitatea de a acomoda 3 aeronave tip Boeing B777 sau Airbus A330. De asemenea, au fost modernizate doua drumuri de acces pentru echipamentele de handling si una dintre caile de rulare. Faza 3, finalizata recent, in aprilie 2025, a cuprins lucrari de modernizare a suprafetei de miscare, inclusiv construirea unei noi cai de rulare, modernizarea uneia dintre platformele de stationare si reabilitarea unei alte cai de rulare. Au fost realizate si lucrari la sistemele de preluare a apelor pluviale si la sistemul de balizaj. Totodata, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti a lansat o licitatie estimata la 40 milioane de euro pentru proiectarea infrastructurii aeroportuare, avand in vedere estimarile de trafic pentru anul 2040. Se preconizeaza construirea unui nou terminal de pasageri cu toate facilitatile necesare, cu o suprafata de aproximativ 176.000 mp, care sa acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri pe an.

• Aeroportul International Cluj-Napoca. Pana in prezent, Aeroportul "Avram Iancu" din Cluj a derulat mai multe proiecte majore de investitii, majoritatea finantate din fonduri europene si de la bugetul de stat. Acestea vizeaza extinderea infrastructurii, cresterea capacitatii operationale si imbunatatirea sigurantei si confortului pasagerilor. Astfel, extinderea terminalului de plecari, cu o valoare de 45 milioane euro, este un proiect estimat a fi finalizat pana la sfarsitul acestui an. Un alt proiect major il reprezinta noua platforma de stationare aeronave, estimata la 6,6 milioane de euro, finalizata si pusa in functiune in 2024. Acest proiect a adaugat 4 locuri de stationare pentru aeronave, facilitand suplimentarea frecventelor de zbor si introducerea de noi destinatii. De asemenea, au fost realizate si investitii privind siguranta si securitatea pasagerilor, in valoare de 5,6 milioane de euro pentru echipamente de supraveghere de ultima generatie, un sistem integrat de televiziune cu circuit inchis, un echipament de siguranta utilizat pentru inlaturarea urmelor de cauciuc de pe pista de decolare-aterizare si alte echipamente pentru intretinerea suprafetelor din zona de operatiuni aeriene. Surse oficiale mentioneaza si dezvoltarea unui parc fotovoltaic pentru Aeroportul din Cluj, cu finalizare estimata in 2026, parc ce va contribui la independenta energetica a aeroportului si la promovarea unui model sustenabil de operare. In acelasi timp, sursele mentioneaza si extinderea retelei de rute pentru a include destinatii intercontinentale, ceea ce va consolida pozitia acestuia pe piata regionala si internationala.

• Aeroportul International Brasov a fost inaugurat in iunie 2023. Pana in 2025, acesta a beneficiat de investitii semnificative, cu planuri ambitioase pentru dezvoltarea ulterioara. Astfel, cu o investitie de 140 de milioane de euro pentru constructia aeroportului, inclusiv pista de peste 2.800 m si un turn de control virtual, administratia locala a alocat peste 54 milioane de lei pentru investitii si alti 32 milioane de lei pentru infrastructura de suport. Pentru perioada 2027-2033 este planificata extinderea terminalului, pentru a sustine o capacitate de pana la un milion de pasageri anual.

• Aeroportul International Mihail Kogalniceanu (Constanta) a beneficiat de investitii semnificative pana in 2025, cu scopul de a moderniza infrastructura si a sprijini dezvoltarea regionala. Stadiul de executie la noul terminal se apropie de finalizare, cu o investitie de 46 milioane de euro pentru noul terminal, turnul de control si parcarea aferenta. Se analizeaza posibilitatea construirii unui parc fotovoltaic. Administratia a inclus in Programul anual al achizitiilor publice un contract destinat realizarii studiului de fezabilitate, cu o valoare estimata de 110.400 de euro, finantat din fonduri bugetare. Procedura de achizitie a inceput pe 20 mai 2025 si se estimeaza ca se va finaliza la sfarsitul lunii iunie.

• Aeroportul International Timisoara a beneficiat de investitii semnificative pana in prezent, consolidandu-si pozitia ca principal hub aerian in vestul Romaniei. Finalizat in martie 2024, terminalul de plecari Schengen are o suprafata de 12.000 mp, include 8 porti de imbarcare, 20 de ghisee de check-in si 10 puncte de control al documentelor, crescand capacitatea aeroportului cu 150%. Cu investitii totale de aproximativ 90 de milioane de euro, aeroportul beneficiaza de un terminal Schengen, un parc fotovoltaic, o hala cargo si extinderea parcarii (valoare estimata: 3 milioane de euro). Modernizarea si extinderea suprafetei de miscare pentru aeronave este, de asemenea, planificata. Sursele de finantare provin din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operational Infrastructura Mare, bugetul de stat si venituri proprii.

• Aeroportul International Satu Mare - s-a inaugurat noul terminal la sfarsitul lunii ianuarie 2025. Cu o investitie majora de modernizare, in valoare totala de aproximativ 88 milioane de euro, 85% provenind din fonduri europene, noul terminal are o suprafata de 6.584 mp, dispusa pe 3 niveluri, cu diferite facilitati. Au fost realizate lucrari de modernizare a sistemului de balizaj luminos al pistei, extinderea platformei de parcare a aeronavelor si instalarea unor sisteme avansate de securitate perimetrala, bazate pe camere video de inalta rezolutie si detectie a intruziunilor.

- Obiectivele ONV LAW sunt direct corelate cu dinamica pietei si cu pozitionarea noastra strategica drept consultant in zona investitiilor publice si a proiectelor de infrastructura. Pe termen scurt, ne concentram pe eficientizarea operationala si scalarea echipei dedicate practicii de achizitii publice, pentru a sustine ritmul accelerat al proiectelor majore in care suntem implicati. Pe termen mediu, obiectivul este consolidarea pozitiei ONV LAW in zona proiectelor de infrastructura si investitii publice, iar pe termen lung vizam diversificarea portofoliului in industrii corelate, cum ar fi energie, transport si mediu. Continuam sa ne dezvoltam in aceasta directie, intrucat reprezinta un segment in care expertiza noastra genereaza impact direct pentru clienti, oferindu-le un avantaj competitiv real in accesarea si derularea proiectelor de anvergura.

Raspuns oferit de Alina Bilan, Partener ONV LAW: - In primul rand, vorbim despre o practica neunitara cu privire la aplicarea si interpretarea legislatiei achizitiilor publice, din partea organismului administrativ-jurisdictional, a instantelor de judecata si a organelor cu activitati de control asupra implementarii proiectelor de infrastructura. Exista o interpretare neunitara a dispozitiilor HG nr. 1/2018, referitoare la conditiile generale de contract pentru achizitia publica de lucrari din partea achizitorilor publici, in special in ceea ce priveste contractele de proiectare si executie incheiate pe sume forfetare.

De asemenea, exista o cunoastere insuficienta a mecanismelor prevazute de HG nr. 1/2018 de catre unele autoritati contractante (in special autoritati publice locale), cu privire la revendicarile la care antreprenorii sunt indreptatiti pentru motive care tin de riscurile beneficiarului. Exista numeroase situatii in care revendicarile antreprenorilor sunt privite mai degraba ca o intentie de conflict si de indicare a unei culpe, decat ca un mecanism contractual firesc. O alta provocare este suprareglementarea achizitiilor publice, suplimentar fata de legislatia primara si secundara, prin indrumari, instructiuni, ghiduri, comunicari, notificari si alte documente emise de autoritatea de reglementare si de catre alte autoritati centrale.