Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA si Ministerul Transporturilor si Infrastructurii au semnat contractul de finantare pentru electrificarea si reabilitarea liniei de cale ferata CLUJ NAPOCA - ORADEA - EPISCOPIA BIHOR (166,7 km), in valoare de 9,36 miliarde lei, din cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR).

Contractul de finantare, semnat de Ministrul Transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, si Directorul General al Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA, domnul Ion Simu Alexandru, are drept scop ELECTRIFICAREA si REABILITAREA liniei de cale CLUJ NAPOCA - ORADEA - EPISCOPIA BIHOR, pe o lungime totala de 166,7 km, cu fonduri nerambursabile din PLANUL NATIONAL DE REDRESARE si REZILIENTA(PNRR).

Mentionam faptul ca, proiectul de electrificare si reabilitare a liniei de cale ferata CLUJ NAPOCA - ORADEA - EPISCOPIA BIHOR (166,7 km), este structurat in urmatoarele 4 loturi, fiecare lot avand deja constructorul desemnat, in cadrul procedurilor de licitatie publica pentru proiectare si executie lucrari, astfel:

Lotul 1 CLUJ NAPOCA - AGHIRES

Lotul 2 AGHIRES - POIENI

Lotul 3 POIENI - ALESD

Lotul 4 ALESD - FRONTIERA

Precizam totodata, faptul ca, prin electrificare si reabilitare a liniei de cale ferata CLUJ NAPOCA - ORADEA - EPISCOPIA BIHOR (166,7 km), al doilea mare obiectiv feroviar cu finantare asigurata in cadrul PNRR, in valoare de 9,36 miliarde lei, CFR SA va contribui in mod direct la realizarea obiectivelor prevazute in Master Planul General de Transport, prin:

- asigurarea unei retele feroviare sustenabile si eficiente din punct de vedere economic;

- dezvoltarea unui mod de transport favorabil mediului inconjurator;

- evitarea accidentelor rutiere prin atragerea transportului de marfuri de pe rutier pe feroviar;

- asigurarea coeziunii teritoriale si sociale;

- crestere economica inteligenta, durabila si favorabila incluziunii.

Principalele obiective feroviare ale acestui program sunt:

- electrificarea si reabilitarea liniei de cale ferata Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor pentru atingerea vitezei maxime de circulatie de 160 km/h;

- modernizarea a 33 de poduri feroviare si 210 podete

- reabilitarea a 5 tuneluri feroviare

- 75 de treceri la nivel cu calea ferata modernizate

- modernizarea statiilor, haltelor si a punctelor de oprire

- constructii de cladiri noi pentru calatori in statiile Poieni si Oradea, dar si in Hm Ciucea

- constructii de cladiri de exeploatare/mentenanta in statiile Cluj-Napoca si Oradea,dar si in Hm Ciucea, Hm Lacu Crisului, Hm Butan

- modernizarea instalatiilor de semnalizare/centralizare/telecomunicatii, bariere automate la trecerile la nivel

- sistemul eurupean de management al traficului (ERMS) pe intregul tronson

- lucrari specific protectiei mediului.

In final, mentionam faptul ca, scopul general ale implementarii acestui proiect deelectrificare si reabilitare a tronsonului de cale ferata Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor este:

- reducerea timpului de calatorie si cresterea vitezei medii de deplasare;

- imbunatatirea conditiilor de siguranta a traficului feroviar;

- imbunatatirea conectivitatii retelei feroviare;

- reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului (traversari de arii protejate, schimbari de categorii de folosinta a terenului, riscul privind schimbari climatice etc.), cat si a impactului negativ asupra populatiei si asezarilor umane.

- asigurarea interoperabilitatii prin implementarea STI; in special in ceea ce priveste: sarcina peosie (22,5 t), gabarit de incarcare C, lungimea liniilor din statie, facilitati pentru persoane cu mobilitate redusa;

- confortul si siguranta pasagerilor, prin montarea sistemelor de sonorizare si avizare a publicului calator, teleafisaj pentru informare, sisteme de supraveghere video, montare instalatii de telecomunicatii digitale, echipamente pentru aplicatii informatice, instalatii de radiocomunicatii si cablu subteran de fibra optica.

Nu in ultimul rand, precizam faptul ca, linia de cale ferata Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor se afla pe Coridorul de Vest al retelei feroviare TEN-T Core si beneficiaza de cea mai mare finantare in cadrul PNRR, fiind, de asemenea, inclusa in Planul investitional pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare pentru perioada 2020 - 2030.