Unul din patru romani nu are acces la sistemul public de alimentare cu apa si aproximativ 40% din populatia tarii nu este racordata la sistemul de canalizare. In mediul rural, la nivelul anului 2022, accesul la aceste servicii esentiale era si mai redus: 59% dintre locuitorii satelor nu aveau acces la sistemul public de apa, iar 84% nu erau racordati la retele publice de canalizare. Desi situatia s-a imbunatatit semnificativ fata de momentul aderarii la Uniunea Europeana, Romania inregistreaza, in continuare, cea mai mica rata de racordare la sistemele de apa si canalizare dintre tarile UE, unde rata medie de conectare la retele publice de alimentare cu apa depaseste 94%, respectiv 81% la sisteme de canalizare . In ceea ce priveste accesul populatiei la conditiile unui trai decent, la nivelul anului 2020, circa o cincime (21%) din populatia Romaniei nu avea acces la baie/dus si nici toaleta in locuinta. Acest indicator este si mai pronuntat la categoria de populatie vulnerabila care traieste la limita subzistentei si care este denumita, generic, ”in risc de saracie”: mai mult de jumatate (57%) dintre romanii aflati in aceasta situatie nu beneficiau nici de baie/dus si nici de toaleta in locuinta la nivelul anului 2020, cel mai recent pentru care exista date in acest sens . Dimensiunea ponderilor de mai sus releva, conform profilului calitativ al indicatorului statistic urmarit, un aspect semnificativ de deprivare materiala in randul gospodariilor acestei categorii de populatie vulnerabila din Romania.

In acest context, Curtea de Conturi a Romaniei a auditat implementarea politicilor publice privind accesul cetatenilor la serviciul public de apa si canalizare, din perspectiva accesibilitatii, echitatii si calitatii serviciilor, respectiv a coordonarii finantarii si eficientei investitiilor in acest domeniu. Concluziile rezultate si recomandarile formulate de auditori pentru remedierea deficientelor si imbunatatirea activitatii din sectorul de apa si apa uzata din Romania au fost cuprinse intr-un raport de audit transmis autoritatilor responsabile.

Misiunea de audit al performantei cu tema Politici publice in domeniul serviciului public de apa si canalizare. Echitate vs. disparitate privind accesul populatiei la aceste servicii s-a desfasurat in semestrul II 2022 si anul 2023. Au fost analizate datele disponibile la Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC) si, ulterior, au fost colectate informatii atat de la institutii ale administratiei publice centrale, cat si de la institutii si operatori de apa de la nivel teritorial. Au fost evaluate cu prioritate activitatile si evenimentele din ultimii cinci ani, iar pentru analiza unor evolutii si tendinte pe perioade mai indelungate au fost prelucrate date statistice pe o perioada de cel putin zece ani.

Principalele concluzii ale auditului au fost:

- In sectorul de apa din Romania se remarca lipsa unei viziuni strategice integrate si coerente. Responsabilitatile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere/ autoritati publice si nu exista un lider coordonator al domeniului. Politicile publice nu au tinte si indicatori bine definiti si sunt monitorizate superficial fara a fi evaluate, astfel ca rezultatele implementarii acestora pot fi puse la indoiala;

- Politica investitionala guvernamentala a fost deseori neunitara si inconsecventa – noteaza raportul. Managementul programelor cu finantare nationala a fost unul deficitar in conditiile in care fundamentarea acestora nu a avut la baza criterii suficient de solide de selectie si prioritizare a proiectelor de investitii. Se remarca suprapuneri si paralelisme intre programe de investitii, numeroase deficiente in implementare si, in final, se obtin rezultate sub asteptari. Acordarea finantarilor in cadrul diferitelor programe se face pe baza unor criterii neunitare si care nu reflecta o viziune de consolidare strategica a sectorului, de realizare a tintelor de conformare si de operare in conditii de siguranta, calitate si eficienta a serviciilor;

- Gradul relativ redus de utilizare a fondurilor alocate pentru investitii in apa si canalizare (78% in cazul programelor finantate din fonduri europene, respectiv 74% in cazul celor din bugetul national, conform datelor la 31.12.2022) indica rezultate nesatisfacatoare si o eficacitate relativ redusa a programelor de investitii gestionate de Guvern prin ministerele sale;

- Ritmul lent de executie si finalizare a obiectivelor de investitii si mecanismele slabe de monitorizare si evaluare a rezultatelor programelor de investitii cu finantare nationala au condus la o performanta redusa a acestora, caracterizata prin: intarzieri mari in executie, solutii tehnice necorespunzatoare, probleme de calitate a lucrarilor, investitii realizate dar nefunctionale sau exploatate sub capacitate;

- Calitatea apei este sub nivelul nevoilor si asteptarilor cetatenilor. Multi operatori, in special cei din mediul rural sau din orase mici, functioneaza fara licenta sau autorizatie sanitara, deci fara o garantie a calitatii. Exista o capacitate insuficienta a institutiilor de reglementare si control de a garanta respectarea standardelor de calitate in domeniu.

Dintre recomandarile formulate pe baza auditului mentionam:

- Este necesar ca Guvernul sa se implice mai activ la nivel strategic si in coordonarea activitatilor ministerelor implicate in sectorul apei; stabilirea mult mai concreta a unei ”foi de parcurs” si a unui calendar realist de solutionare a problemei accesului la apa si canalizare si a reducerii inechitatilor, inclusiv translatarea acestora in politici publice si programe guvernamentale. Recomandam desemnarea unui lider institutional (Secretariatul General al Guvernului, ANRSC sau o alta structura guvernamentala), monitorizarea periodica a progreselor si evaluarea rezultatelor;

- Managementul programelor de investitii cu finantare nationala trebuie semnificativ imbunatatit si se impune o ierarhizare mai clara a nevoilor si o prioritizare mai responsabila si transparenta a domeniilor si obiectivelor finantate;

- Pentru programele finantate din fonduri nationale (PNDL, PNCIPS, Anghel Saligny etc.), este urgent si imperios a fi introduse mecanisme de control si monitorizare ex-ante si ex-post a investitiilor, care sa asigure cresterea eficientei si eficacitatii utilizarii fondurilor publice si garantia impactului asupra vietii cetateanului;

- In cazul operatorilor care nu indeplinesc cerintele de siguranta a sanatatii publice, de protectie a mediului si de sustenabilitate economica (in special, micii operatori din mediul rural) se impun masuri legislativ-administrative de accelerare a procesului de absorbtie de catre marii operatori, operatori regionali ce au capacitatea financiara si logistica de a respecta normele si standardele de calitate;

- Cresterea capacitatii institutionale a autoritatilor cu atributii de licentiere/ autorizare si control, respectiv asigurarea independentei si autonomiei institutiilor responsabile in domeniul calitatii apei si a serviciilor de apa si canalizare. Implementarea unui cadru de masuri si sanctiuni mai ferme acolo unde nu sunt respectate reglementarile privind calitatea apei si sunt puse in pericol sanatatea publica si mediul.

In raport sunt mentionate si aspectele pozitive remarcate cu prilejul auditului, precum infiintarea, in urma cu doi ani, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, a Grupului de lucru interministerial care a realizat unele progrese, prin contributia adusa la elaborarea Planului accelerat de conformare cu directivele europene in domeniul apei si apei uzate, dar care inca nu si-a atins pe deplin obiectivul principal de elaborare si implementare a unei strategii coerente si a unui plan complex de masuri si actiuni in vederea atingerii exigentelor din directivele europene privind apa. Un exemplu de buna practica l-ar putea constitui Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), document programatic prin care au fost stabiliti indicatori de rezultat pentru sectorul de apa si valori tinta pentru acestia, precum si calendare de implementare precise. Insa, pentru indeplinirea tintelor in termenele stabilite, trebuie sustinuta intarirea capacitatii administrative si responsabilizarea factorilor implicati.

Raportul de audit al performantei este public si poate fi accesat pe pagina institutiei.