Consiliul a convenit asupra pozitiei sale cu privire la o propunere de a facilita finalizarea retelei transeuropene de transport (TEN-T) prin accelerarea procedurilor de acordare a autorizatiilor. Propunerea urmareste, de asemenea, sa clarifice procedurile pe care promotorii de proiecte trebuie sa le urmeze in ceea ce priveste acordarea autorizatiilor si achizitiile publice.

Reteaua TEN-T are doua niveluri: reteaua globala, care asigura conectivitatea tuturor regiunilor din UE, si reteaua centrala, formata din acele elemente ale retelei globale care au cea mai mare importanta strategica pentru UE. Reteaua centrala urmeaza sa fie finalizata pana in 2030, iar reteaua globala pana in 2050.

Pozitia Consiliului („abordarea generala”) a schimbat statutul juridic al propunerii, de la regulament la directiva, pentru a garanta flexibilitatea necesara pentru ca statele membre sa profite de procedurile lor de acordare a autorizatiilor existente in prezent.

Proiectul de directiva va acoperi proiecte care fac parte din legaturi transfrontaliere identificate in prealabil si legaturi lipsa ale retelei centrale a TEN-T. Proiectele care se refera exclusiv la telematica si la alte noi tehnologii vor fi excluse din domeniul de aplicare, deoarece implementarea lor nu este limitata la reteaua centrala a TEN-T. Cu toate acestea, statele membre vor fi libere sa aplice directiva si in cazul altor proiecte privind reteaua TEN-T, pentru a permite o abordare armonizata mai ampla pentru proiectele de infrastructura de transport.

Pentru ca procedurile sa fie mai eficiente si mai transparente, statele membre vor desemna o autoritate care sa actioneze ca principalul punct de contact pentru promotorul proiectului, astfel incat acesta sa primeasca orientari privind transmiterea documentelor si a altor informatii.

Se va stabili un termen maxim de patru ani pentru intregul proces de acordare a autorizatiilor. Aceasta perioada poate fi prelungita in cazuri justificate in mod corespunzator.

Dupa intrarea in vigoare a directivei, statele membre vor avea la dispozitie doi ani pentru a integra dispozitiile acesteia in legislatia nationala.

Comisia a prezentat propunerea in mai 2018, ca parte a celui de al treilea pachet „Europa in miscare”, al carui scop este ca mobilitatea europeana sa devina mai sigura, mai putin poluanta, mai eficienta si mai accesibila. Textul final va trebui sa fie aprobat atat de Consiliu, cat si de Parlamentul European.