“În acest moment, după mai bine de 3 ani, au fost deblocați zeci de km de autostradă. Mobilizarea constructorului atinge maximul în 2 săptamani“, declară Ministrul Transporturilor, Dan M. Costescu.
“Este un exemplu clar de contract care odată anulat ar fi indus întârzieri cu noua licitaţie de până la 24 luni. CNADNR, prin monitorizare strictă a acestui proiect, iniţial eşuat, a reuşit salvarea sa, asumându-şi eventuale întârzieri maxime de 2-3 luni”, declară Ministrul Transporturilor, Dan M. Costescu.
Licitaţii finalizate până la sfârşitul anului 2016
- Autostrada Nădăşelu- Mihăieşti – Suplacu de Barcău
- Braşov – Comarnic Loturile 1 şi 5
Investiţii demarate în mandat
- Drum expres Ploieşti – Buzău – Bacău – Paşcani (SF+PT)
- Autostrada Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni (revizuire SF)
- Pod Ungheni (PT + execuţie)
- Bucureşti - Centura Sud (PT+ execuţie)
- Varianta Ocolitoare Bacău
CFR SA (Infrastructură)
- Restructurarea CFR - fuziunea prin absorbţie a CFR cu subsidiara sa, Societatea Comercială pentru Întreţinerea Mecanizată a Căii – SCIMC şi cu subsidiara Sere şi Pepiniere
- Finalizare licitaţie pentru Tronsonul 3 de cale ferată Gurasada – Simeria în valoare de 163.827.821,00 lei
- Realizare exproprieri în judeţele Sibiu şi Alba
- Reabilitarea liniei CF Braşov - Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, secţiunile Sighişoara Coşlariu şi Coşlariu – Simeria
- Lucrări de reabilitare a podurilor de cale ferată peste Dunăre
- Lucrări de reparaţii la instalaţiile de dirijare a traficului (CED/BLA) pe CF Iaşi, intervalele de staţii Fărăoani-Valea Seacă, Vama – Prisaca Dornei, şi în staţiile Bacău, Cristeşti, Câmpulung Est, Vama
- Finalizare lucrări de intervenţii la tunelul şi la platfoma pietonală din staţia Sibiu.
- Finalizare pasaj pietonal staţia Arad
- Regulament de circulaţie nou pentru trecerea la nivel de cale ferată de pe Valea Oltului, care are drept scop fluidizarea traficului rutier
Peste 250 de proceduri de achiziţie demarate pentru lucrări de reparaţii şi reabilitare a liniilor de cale ferată astfel încât să crească viteza de circulaţie a trenurilor Exemple:
- Lucrări de reparaţii pe raza regionalelor Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Constanţa
- reparaţii la infrastructură în judeţele Dolj, Mehedinţi, Olt şi Argeş
- lucrări de reparaţii între staţiile Jabăr şi Recaş
Licitaţii pentru studii de fezabilitate în vederea modernizării unor linii importante
Exemple:
- electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj - Oradea - Episcopia Bihor
- modernizarea tronsonului Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră
- Podul de la Grădiştea (blocat de 10 ani!) va fi reabilitat
- Lucrări pe Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş, parte a Coridorului Sud Est/Mediteranean
- Finalizarea SF pentru Coridorul IV, ramura sudică Arad – Craiova – Calafat
Investiţii finalizate până la sfârşitul anului 2016
- Investiţiile parte din Coridorul IV Transeuropean
1. Linia CF Frontiera – Curtici – Arad (s-au realizat teste pentru circulaţia trenurilor cu viteză maximă 160 km/h)
2. Secţiunea Coşlariu – Sighişoara - Tronsonul Coşlariu – Micasasa Lot 3
- Gări modernizate: Piteşti, Slatina, Slobozia Veche. Până la sfârşitul anului: Târgu Mureş, Rm. Vâlcea şi Copşa Mică. Urmează alte 47 de gări
- Lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată – Braşov, Cluj, Constanţa, Bucureşti
Licitaţii finalizate în 2016
- Reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată: Galaţi şi Craiova
- Reabilitarea liniilor CF: Craiova – Calafat, Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor.
- Bucureşti N – Jilava – Grădiştea – Giurgiu Oraş
- Demararea proiectului CF Braşov – Sighişoara
CFR Călători
- În martie au intrat in circulatie primele 30 de vagoane modernizate, ieşite din fabrică la începutul anului 2016
- Până în decembrie, vor fi modernizate alte 30 de vagoane
- Simplificarea emiterii legitimaţiilor de călătorie pentru elevi şi studenţi
- Demarare proiect pentru includerea biletului CFR în costul biletului TAROM, integrare cu alte mijloace de transport: Metrou, RATB si regiile locale de transport din țară.
- Wi-fi gratuit pe rutele reabilitate
AFER
România a semnat la începutul lunii mai Memorandumul de cooperare între Autoritatea Feroviară Română (AFER) şi Agenţia Europeană a Căilor Ferate (CER) privind implementarea pilonului tehnic din Pachetul IV Feroviar. Astfel, România intră în grupul primelor 5 state din Uniunea Europeană, alături de Regatul Unit, Ungaria, Germania, Belgia şi Franţa, care fac acest pas.
- Este creat cadrul legal pentru simplificarea şi favorizarea activităţilor operatorilor şi furnizorilor feroviari.
- România va fi inţiator şi partener al proiectelor comune ale Uniunii Internaţionale a Căilor Ferate (UIC) şi ale Agenţiei Europene a Căilor Ferate (ERA) pentru a dezvolta soluţii competitive pentru calea ferată.
METROREX
- au fost puse în exploatare cele 8 trenuri noi achiziţionate
“PREMIERĂ: Magistrala 6 – Proiectul a fost demarat dupa 5 ani de blocaj şi neutilizare a creditului JICA. În condiţiile deschiderii la timp a creditelor de angajament de către MFP, în decembrie vor fi lansate licitaţiile”, a declarat Dan M. Costescu
- au fost finalizate documentele necesare aprobării prin Hotărâre de Guvern a indicatorilor tehnico – economici.
- proiectul este pregătit să intre în Guvern spre a fi adoptat.
- a fost demarată acţiunea de întocmire a aplicaţiei privind cofinanţarea proiectului din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare
Magistrala 5
- Drumul Taberei – secţiunea Râul Doamnei – Valea Ialomiţei – Eroilor (Opera) - lucrările sunt executate în proporţie de 80%.
- Termen de punere în funcţiune - primul semestru al anului 2017 (devansat faţă de propunerea iniţială a constructorului care era decembrie 2017)
Magistrala 4
- Cele două staţii sunt finalizate în proporţie de 90% şi vor fi funcţionale la finalul acestui an
- A fost eliberată Autorizaţia de construire aferentă Terminalului Multimodal Străuleşti. Au început lucrările de realizare a acestuia.
- Au fost identificate soluţii privind realizarea iluminatului stradal în zona staţiei Străuleşti astfel încât se va demara refacerea în variantă finală a carosabilului pentru deschiderea circulaţiei pe această zonă până la sfârşitul lunii iulie.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)
- Au început lucrările la primul segment al Pistei 2
- În august, ambele piste devin operaţionale în totalitate
- Se pregăteşte documentaţia pentru Pista 1 pentru a fi gata de lansare în 2017
- Restructurare management
AEROCLUBUL ROMÂNIEI
- Aprobat în iulie de EASA (Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei) ca organizaţie de proiectare ADOA, ceea ce permite modificarea resurselor planoarelor
- Demararea certificării Aerodromului Clinceni în martie - procedura finalizată în luna mai
PORT CONSTANŢA
- Începere dragare de întreţinere 2016 în valoare de 5,2 milioane de euro (nerealizată de 4 ani)
- Pregătire dragare de investiţie 2017, 39 milioane de euro, POIM (nerealizată de la darea în funcţiune în 1980)
- Grup de lucru pentru revizuirea legii 22 de importanţă majoră pentru dezvoltarea portului şi a operatorilor (în stagnare de 5 ani)
Alte proiecte
- ROMATSA a finalizat cu succes instalarea Sistemului de Aterizare Instrumentală de Precizie (ILS/DME) la Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” – Suceava
- Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile: au fost recepţionate următoarele lucrări: Ecluza 2 Cernavoda, Ecluza 1 Ovidiu, Ecluza 2 Agigea
REFORMA în Ministerul Transporturilor
Reforma CNADNR - Cea mai mare restructurare de la înfiinţarea CNADNR
- au fost eliminate 68 de funcţii de conducere
- au fost introduse departamentele de proiectare şi control (ca departamente vitale pentru noua companie de investiţii)
- au fost create Unităţi de Implementare a Proiectelor la nivel local
- s-a asigurat tranziţia spre separare activitate investiţii/mentenanţă
- au fost scoase la concurs 60 de posturi de specialist, pentru a transparentiza procesul de angajare şi a crea un nucleu de profesionisti pentru noua companie)
“Textul OG de separare a CNADNR în două companii separate de Investiţii şi de Mentenanţă este deja elaborat, fiind programat pentru prezentarea în vederea aprobării în Guvern în august a.c. În baza acestei Ordonanţe, România poate operaţionaliza în acest an Compania de Investiţii Rutiere !” a precizat Dan M. Costescu
Reforma TAROM
- Adoptarea de măsuri pentru stoparea declinului companiei aflată în ultimii ani pe pierdere.
- Obiectiv : Trecere pe profit la mijlocul anului 2017 pentru prima oara în 7 ani !
- S-a restructurat echipa de conducere neperformantă şi a fost selectat un nou management în baza OUG 109/2011
1. Deputy CEO 2. CAO (director administrativ) 3. CCO (director de vanzari si marketing) 4. Director Tehnic 5. Urmează recrutarea CEO şi membrilor CA pentru completarea boardului, de îndata ce MFP va emite normele de aplicare.
- S-a demarat procedura pentru selectarea consultantului strategic responsabil împreună cu managementul companiei pentru:
1. Stabilirea programul de restructurare a companie 2. Elaborarea strategia de marketing/zbor 3. Reinoirea flotei de aeronave
ARF şi AFER
- Restructurarea AFER în conformitate cu Memorandumul semnat de România cu European Railway Agency pentru implementarea practicilor europene. Ca urmare a consultărilor din domeniu au fost demarate procesele de:
1. unificare a tarifelor pentru a ridica presiunea de pe principalii actori 2. simplificare a activităţii de certificare şi licenţiere
- Înfiinţarea Agenţiei de Reglementare şi Reformă Feroviară (Textul de Ordonanţă este elaborat, planificat ca OUG imediat dupa vacanţa parlamentară)
CFR MARFĂ
- A fost seceltată noua conducere pe OUG 109/2011
- A început reorganizarea în teritoriu
- Au fost consolidate relaţiile cu partenerii internaţionali
- Obiective:
1. elaborarea pe termen mediu şi lung a strategiei de dezvoltare/creştere sustenabilă şi profitabilă a companiei 2. consolidarea poziţiei de lider naţional în transporturile feroviare 3. dezvoltarea CFR Marfă ca un jucător important pe piaţa regională; 4. aplicarea planului de reorganizare şi eficientizare pentru a asigura creşterea semnificativă a veniturilor companiei în paralel cu o reducere şi optimizare a costurilor de operare. Implementarea unui management de calitate; 5. pregătirea în vederea privatizării planificate pentru anul 2018.
Proiecte pentru simplificarea legislaţiei şi îmbunătaţirea activităţii
- OUG 7/2016 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură - a simplificat procesele de avizare şi eliberare a autorizaţiilor de construire scurtând perioadele de implementare a proiectelor cu până la 6 luni
- OG x/2016 privind unele măsuri financiare pentru accelerarea implementarii proiectelor de infrastructură (textul Ordonanţei este finalizat şi avizat pe circuitul MT. Se află în curs de avizare la ministerele de specialitate şi este planificat pentru aprobare în Guvern în luna iulie 2016). Include:
1. Unele măsuri pentru CNADNR şi CFR (plata exproprierilor necesare proiectelor de infrastructură de transport din veniturile proprii ale companiilor, plata titlurilor executorii, plata penalităţilor şi majorărilor de întârziere, schimbarea modului de alocare a banilor din bugetul de stat, posibilitatea de a organiza autorităţile locale, posibilitatea de a transfera active din zona de siguranţă rutieră către autorităţile locale) 2. Măsuri referitoare la Metrorex - introducerea la finanţare a Magistralei de metrou 6 şi reglementarea posibilităţii de a deconta din certificate verzi 3. Măsuri referitoare la CEF (unde este alocată pentru bugetul României suma de 1,280 mld euro, în special pentru proiecte în domeniul transporturilor) - Transferul resurselor financiare necesare implementării proiectelor de la MFE la MT şi declararea MT ca Autoritate Naţională pentru Coordonarea CEF în domeniul transporturilor 4. Măsuri în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor structurale în domeniul transporturilor (decontarea de la bugetul CE a fondurilor structurale alocate proiectelor de infrastructură fazate pentru care nu s-au întocmit deciziile de finanţare; decontarea de la bugetul CE a lucrărilor de autostrăzi sau linie de cale ferată pe care CNADNR şi CFR le execută în regie proprie; posibilitatea de a efectua plăţi din bugetul de stat)
- OUG 22/2016 privind Gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră
- Aprobarea şi implementarea Master Planului General de Transporturi
- Implementarea Directivei 2012/34/UE privind spaţiul feroviar unic european
- Întocmirea contractului de performanţă, prin adiţionare la contractul de activitate al CFR SA
- Elaborarea procedurii de contractare şi monitorizare a serviciilor publice de transport feroviar al pasagerilor
- Supravegherea/orientarea restructurării CFR Marfă în vederea privatizării
- Demararea proiectului de reînnoire a parcului de material rulant al CFR Călători
- Modernizarea serviciilor feroviare pe ruta Bucureşti Nord - Aeroport Otopeni (etapa I fără investiţii) –Rezultatul: reducerea duratei călătoriei de la 45 de minute la 23 de minute şi asigurarea capacităţii de transport zilnice sau speciale (precum Campionatul European de Fotbal)
- Continuarea restructurării Operaţionale/Administrative CFR SA (proiect BERD)
- Alinierea Contractului de activitate al CFR SA cu prevederile Directivei 34
- Promovarea transportului intermodal de marfă
- Îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul feroviar
- Modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 (înfiinţarea CNADNR)
- Finalizarea selecţiei managerilor la spitalele din subordinea MT şi încheierea noilor contracte de management
FONDURI CEF
- 12 proiecte evaluate pozitiv de către Comisia Europeană în programul CEF
“Este pentru prima dată când România reuşeşte să propună în transporturi proiecte care să depăşească limita disponibilă (de 509 mil. de euro) astfel încât suma să nu fie redistribuită altor ţări. Adăugând această suma celei din primul apel, MT, prin CFR, şi-a securizat din noiembrie 2015 suma de 1,3 miliarde Euro prin CEF” a declarat Ministrul Transporturilor, Dan M. Costescu
Exemple:
1. SWIM (Smart Waterway Integrated Management) – achiziţia de nave multifuncţionale de dragare pe sectorul comun român - bulgar al Dunării;
2. Platforma multimodală în portul Galaţi;
3. Modernizarea liniei de cale ferată Sighişoara - Braşov, secţiunea Apaţa – Caţa;
4. Sistemul inteligent de avertizare pentru conducătorii auto;
5. Infrastructura fixă şi mobilă pentru siguranţa operaţiunilor şi protejarea mediului în Portul Constanţa;
6. Constanţa Green Port;
7. Proiectele SESAR:
a. ROMATSA ATM2020+ (lider proiect: ROMATSA);
b. EATM-CERT (European Air Traffic Management Computer Emergency Response Team/ Centrul european de analiză şi răspuns la incidente de securitate cibernetică în domeniul managementului traficului aerian), Coordonator/ Organism de implementare: EUROCONTROL, cu participarea ROMATSA;
c. NewPENS (Pan European Network Service), Coordonator/Organism de implementare: EUROCONTROL, cu participarea ROMATSA;
d. Synchronised PBN Implementation Cohesion Europe (SPICE), Coordonator/Organism de implementare: EUROCONTROL, cu participarea ROMATSA; AACR, Asociaţia Aeroporturilor din România, Regional Air Services, Blue Air.
FONDURI EFSI
- Promovarea celor 16 proiecte ce vizează toate modurile de transport pentru a primi finanţare prin fondurile EFSI (planul Juncker).
“La conferinţa TEN-T Days de la Rotterdam, România a fost ţara cu cel mai mare număr de proiecte propuse dintre toate ţările europene (16 din 70)”, afirmă ministrul Dan M. Costescu Proiectele sunt:
1. extinderea Aeroportului Băneasa - renovare şi modernizare terminal, turn de control, căi de rulare, platformă avioane, parcare, iluminare, staţie de carburanţi, staţie de pompieri;
2. extinderea Aeroportului Otopeni – un nou terminal realizat în două etape, platforme avioane, căi de rulare, conexiune la reţeaua rutieră, parcare, clădiri auxiliare, turn de control, echipamente şi vehicule speciale.
1. Autostrada Craiova – Piteşti – 121 km;
2. Centura Sud Bucureşti, la profil de autostradă – 48 km;
3. Mentenanţa autostrăzilor Bucureşti – Constanţa (A2) şi Bucureşti – Piteşti (A1).
1. Pachet de investiţii pentru conectarea Bucureştiului cu zonele industriale din Sud;
2. Modernizarea liniilor CF aflate pe Coridorul Orient Est-Mediteranean; 3. Modernizarea şi electrificarea liniei de cale ferată Constanţa – Mangalia (44 km).
1. Construcţie cheu la Gura Canalului Dunăre – Marea Neagră – 287 m de cheu, terminal de 1.8 ha;
2. Extindere cheu dană 85 – 89 – 578 m de cheu, terminal de 4,4 ha;
3. Terminal de containere pe insula artificială – extindere insula artificială prin metoda pământ câştigat din mare (66,6ha) şi construcţie terminal de containere de 28 ha; 4. Terminal de cereale pe insula artificială – extindere insula artificială prin metoda pământ câştigat din mare şi construcţie terminal de cereale de 18 ha; 5. Realizarea unei staţii de bunkeraj LNG – 241 m de cheu, 8 ha suprafaţă, capacitate de 5.000 – 7.500 mc; 6. Mol 3
4 - terminal de cereale (suprastructură) cu capacitate de 120.000 de tone - ulterior dezvoltării infrastructurii din fonduri structurale; 7. Platforma industrială Port Constanţa Sud – realizare infrastructură pe insulă (22 ha) şi pe ţărm (6 ha), cheu de 350 m, sistem de conducte.
România la Conferinţa TEN-T DAYS de la Rotterdam
- În acest mandat, a avut loc semnarea, în cadrul conferinţei TEN-T Days de la Rotterdam a documentului cu privire la reabilitarea şi întreţinerea eficientă a infrastructurii de căi navigabile pe Dunăre şi pe afluenţii săi navigabili. Acest document facilitează colaborarea cu celelalte ţări riverane Dunării pentru aplicarea unor proceduri uniforme şi eficiente de întreţinere a şenalului navigabil şi de informare a transportatorilor asupra condiţiilor de navigaţie. În România, proiectele de infrastructură sunt următoarele:
1. Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi – Brăila (km 375 – km 175) – execuţie lucrări;
2. Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno – bulgar al Dunării (km 845,5 – km 375) – elaborare studiu de fezabilitate.
- Agrearea cu partea bulgară pentru a debloca dragajul pe Dunăre. Soluţia propusă de România a fost acceptată de Comisia Europeană.
- In acest mandat, MT a participat activ la elaborarea Declaraţiei Comune a Miniştrilor Transporturilor de la Rotterdam şi a Programului de acţiune aferent şi şi-a manifestat disponibilitatea de a sprijini în continuare: implementarea elementelor specifice celor 3 domenii de acţiune privind (i) operaţiunile de trecere a frontierelor, (ii) lucrările la infrastructura feroviară şi (iii) capacităţile de infrastructură, printr-o serie de măsuri ce cuprind:
1. îmbunătăţiri eficiente pentru a elimina blocajele şi a facilita traficul internaţional pe Coridorul de Transport Feroviar de Marfă Orient-Est-Med, alături de Programul de acţiuni privind Coridorul Orient-Est-Med.
2. Reducerea timpilor de aşteptare transfrontalieră în transportul feroviar de marfă. România a acţionat eficient împreună cu ţările vecine Ungaria şi Bulgaria. În prezent, timpii de staţionare au scăzut semnificativ, cu 70% pentru sensul România - Ungaria şi cu 50% pentru sensul Ungaria – România faţă de anul 2013, în condiţiile în care numărul total al trenurilor în tranzit s-a dublat (de la o medie lunară de 436 trenuri pentru anul 2013, la 834 trenuri pentru primele 5 luni din anul 2016).
România Poartă de Intrare în Europa
- Sunt create premisele fundamentării şi consolidării relaţiilor de transport prin asigurarea legăturii logistice a Europei cu China, pe noul Drum al Mătăsii prin reţeaua coridorului Caspic (din care fac parte Azerbaijan, Kazakhstan, Turkmenistan, Rusia şi Republica Islamică Iran).
- România ia in considerare propunerea unui parteneriat cu R.Is.Iran, cu ţările membre ale coridorului Caspic şi cu Georgia pentru dezvoltarea transportului de mărfuri pe axa Iran – Azerbaidjan – Georgia, apoi pe Marea Neagră spre România, în vederea realizării conexiunii cu Europa prin intermediul coridoarelor reţelei centrale TEN-T.
- Un prim pas a fost realizat începand cu luna aprilie 2016, când trei companii cu specific feroviar din Azerbaidjan, Georgia şi Moldova au încheiat un Memorandum pentru crearea unei rute de transport feroviar/maritim pe relaţia Iran-Azerbaidjan- Georgia-Romania (Constanţa Port) în vederea asigurării schimburilor comerciale de mărfuri dintre Iran şi Europa.
- MT a initiat discutiile la nivel de ambasador în România sau în Bruxelles cu Georgia, Azerbaidjan, Iran şi Turkmenista, fiind în curs de confirmare a întâlnirilor la nivel de Miniştri ai Transporturilor. Partenerii potenţiali au apreciat oferta făcută de România ca hub european apt să lege ruta Caspică la rutele de legătura cu Marea Baltică, Germania şi Marea Adriatică care traversează România prin Moldova, Ardeal şi respectiv Muntenia. Aceştia au apreciat şi conceptele de Zona Economică inclusiv oportunitatea de a participa la investiţii prin platforma naţională EFSI.
Proiecte lansate/relansate (deblocate)
.gif "ABONARE REVISTE")
