Scaderea cu 12% a comertului global in anul 2023, reprezentand o reducere a exporturilor cu 64 miliarde dolari, pana la 482 miliarde dolari, este un semnal alarmant, care necesita o analiza profunda si o reactie strategica din partea tuturor actorilor implicati, releva raportul FAO "Fapte si cifre despre produsele forestiere globale 2023", document ce prezinta un tablou complex al pietei lemnului, dezvaluind un declin semnificativ, dar totodata sugerand potentialul unei viitoare cresteri. 

"Declinul nu este rezultatul unui singur factor, ci al unei convergente de circumstante economice si sociale. Incetinirea economica globala a redus cererea, in timp ce tranzitia la mediile digitale a afectat drastic sectorul hartiei, determinand o contractie de 3% a productiei globale. Aceasta migratie catre suporturile digitale reprezinta o schimbare structurala majora, afectand nu doar productia, ci si lanturile de aprovizionare traditionale", a explicat Ciprian Musca, presedintele Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR).

Preturile in crestere ale lemnului rotund, perturbarile lanturilor de aprovizionare, agravate de pandemia de Ciovid-19 si conflictul din Ucraina, si restrictiile comerciale au contribuit, de asemenea, la declin.  Este evident ca industria trebuie sa abordeze aceste provocari intr-un mod integrat, analizand interdependentele dintre factori, potrivit specialistului.

 

Ciprian Musca subliniaza ca impactul declinului nu este uniform distribuit intre categoriile de produse. In timp ce panourile din lemn au inregistrat o usoara crestere, majoritatea celorlalte categorii au suferit scaderi semnificative. Lemnul rotund, cheresteaua, placajul, celuloza si hartia au fost afectate sever, demonstrand vulnerabilitatea unor segmente specifice la schimbarile economice si de consum. Chiar si productia de peleti din lemn, in crestere pana in 2022, a stagnat in 2023, reflectand instabilitatea pietei.

Raportul FAO "Fapte si cifre despre produsele forestiere globale 2023" prezinta o analiza detaliata a productiei si comertului pentru diverse categorii de produse forestiere:

• Lemn rotund industrial: Productia globala a scazut cu 4%, iar comertul international cu 13%, atingand cel mai scazut nivel din 2009. China a fost principalul importator, insa exporturile din Federatia Rusa au incetat dupa introducerea restrictiilor.

 

 

• Cherestea: Productia a scazut cu 4% la nivel global, inregistrand cel mai scazut nivel din 2014.  Scaderea comertului international a fost de doua ori mai mare (8%), atingand cel mai scazut nivel din 2014.

 

 

• Panouri din lemn: Productia a crescut usor (1%), datorita cresterii din regiunea Asia-Pacific, compensand scaderile din alte regiuni. Comertul international a scazut cu 7%, atingand cel mai scazut nivel din 2016.

• Celuloza din lemn: Productia a scazut cu 2%, dar comertul a crescut cu 3%, atingand un nivel record.  Brazilia, Indonezia si Uruguay au fost principalii furnizori pe piata internationala.

• Hartie si carton: Productia globala a scazut cu 3%, iar comertul cu 7%, atingand cel mai scazut nivel din 2010. Scaderea este atribuita in principal inlocuirii mediilor tiparite cu cele digitale.  Productia de hartie grafica a scazut cu 9%, atingand cel mai scazut nivel din 1987.

• Peleti din lemn: Dupa o perioada de crestere constanta, productia a scazut cu 2% in 2023, iar comertul cu 5%.

 

Desi situatia actuala este dificila, perspectiva pe termen lung nu este neaparat pesimista. Se preconizeaza o crestere a cererii de lemn, alimentata de obiectivele de bioenergie si de dezvoltarea constructiilor din lemn masiv. Proiectiile indica o potentiala crestere a cererii de lemn rotund cu 49% intre 2020 si 2050, ceea ce sugereaza un potential important de dezvoltare, dar si o necesitate de planificare strategica.

"Pentru a transforma aceste provocari in oportunitati, industria lemnului trebuie sa se adapteze rapid. Investitiile in cercetare si inovare sunt esentiale pentru dezvoltarea de noi produse si tehnologii sustenabile, capabile sa raspunda cererii in schimbare. Este cruciala adoptarea unor practici de gestionare durabila a padurilor, garantand aprovizionarea pe termen lung si protejand biodiversitatea. Diversificarea pietelor de desfacere si imbunatatirea cooperarii internationale sunt, de asemenea, necesare.  Armonizarea reglementarilor comerciale si facilitarea schimbului de informatii pot deschide noi oportunitati pentru industria lemnului.  In sfarsit, adaptarea la schimbarile climatice, prin dezvoltarea de strategii de gestionare a riscurilor legate de incendii si daunatori, este esentiala pentru viabilitatea pe termen lung a sectorului", a subliniat Ciprian Musca.

 

Raportul FAO ofera o imagine clara a provocarilor cu care se confrunta piata lemnului, dar totodata subliniaza potentialul sau de crestere.  Printr-o abordare strategica, inovatoare si sustenabila, industria poate transforma aceste provocari in oportunitati, asigurand viabilitatea si prosperitatea acestui sector vital pentru economiile multor tari. 

Colaborarea intre guverne, industrie si societatea civila este esentiala pentru a construi un viitor durabil pentru piata lemnului.

In Codul silvic, Legea 331/2024 la articolul 112 Valorificarea superioara a lemnului, sunt prevazute masuri clare de utilizare a lemnului si repornire a motoarelor sectorului forestier:

"(1) In sensul prezentei legi, valorificarea superioara a lemnului semnifica modul de valorificare a lemnului in produse de folosinta indelungata, apte pentru utilizarea lemnului in cascada si cu valoare socioeconomica si de mediu ridicata.

(2) Statul incurajeaza, prin politici de achizitie publica si instrumente economice, utilizarea lemnului in constructii cel putin pentru cladirile si infrastructura apartinand domeniului public.

(3) Statul incurajeaza, prin politici publice si instrumente economice, utilizarea energetica eficienta a resursei de lemn".

"Aceste principii enuntate in legea silvica trebuie transpuse in legislatie subsecventa si in legislatie nationala pentru a produce efecte si a permite dezvoltarea sectorului forestier pe principii solide de utilizare a resursei de lemn si gestionare durabila a padurilor. In acest sens am elaborat pentru Romania «Programul de viziune ASFOR 2024-2028 pentru sectorul forestier: O strategie pe termen lung ce ghideaza activitatile spre o dezvoltare durabila a fondului forestier si a activitatilor de exploatare si prelucrare primara a lemnului», a adaugat reprezentantul ASFOR.