Decizia de inchidere a fabricii de panouri masive a grupului HS Timber de la Siret si a productiei de cherestea la fabrica detinuta de grup la Radauti este un soc, dar reprezinta doar varful icebergului reducerilor de productie si inchiderilor de capacitati din industria lemnului, potrivit reprezentantilor Asociatiei Industriei Lemnului - Prolemn. Specialistii spun ca aceasta decizie a venit in contextul in care productia din domeniu se afla in scadere, in septembrie 2021 fiind inregistrata o reducere de 10% a productiei comparativ cu luna corespondenta din 2020, adica din anul cel mai critic din punct de vedere economic al pandemiei.

"Reducerile de productie de regasesc atat in industria lemnului, cat si in industria mobilei. In conditiile unei oferte reduse cu 40% fata de anii obisnuiti la licitatiile principale organizate de Regia Nationala a Padurilor si a unei cresteri de 2,5 ori a preturilor de adjudecare a masei lemnoase pe picior, este normal sa se reduca si sa se inchida capacitati de productie", subliniaza reprezentantii Prolemn.

 

In primul rand, este de remarcat ca 50% din resursa de lemn prelucrata in cadrul fabricilor grupului HS Timber provenea din import. In anul 2021, statistica Eurostat arata atingerea unui maxim al importurilor de materiale lemnoase brute, cu un total de 3 milioane mc importat. Din acestea, doua milioane mc bustean de rasinoase aveau ca beneficiar principal fabricile HS Timber Group.

"Reducerea capacitatilor de productie ale grupului in Romania se va reflecta in lipsirea industriei lemnului si a pietei din Romania de toate produsele aferente: cherestea, lambriuri, peleti, panouri masive. De remarcat si capacitatea tehnica a fabricilor grupului HS Timber de a procesa lemn subtire de rasinoase. In lipsa acestei valorificari superioare, lucrarile de ingrijire a padurii - in special prima raritura - devin ineficiente si neatractive economic. Deloc de neglijat este si impactul social al disponibilizarii unei forte de munca de 600 de angajati in zona Siret-Radauti din Suceava, dupa cum deplange situatia Adrian Popoiu, primarul orasului Siret: «Este un necaz mare pentru oras!», subliniaza specialistii.

Sectorul forestier si industria lemnului reprezinta un ecosistem complex, cu multe interdependente, perturbarile la nivelul unui segment afecteaza intreg ecosistemul.

Reprezentantii Prolemn mai subliniaza ca, recent, a fost anuntata reafilierea grupului HS Timber la sistemul de certificare FSC, ceea ce arata depasirea momentului critic de imagine din urma cu 4-5 ani al grupului, prin implementarea unor sisteme de urmarire a provenientei legale solide - sistemul Timflow. Aceste sisteme exced, prin angajamente voluntare, cerintele legislatiei nationale si ale standardelor de certificare internationala cele mai exigente.

"As remarca si faptul ca fabricile grupului HS Timber reprezinta un varf al competitivitatii industriei lemnului din Romania - a se vedea si rezultatele financiare foarte solide inregistrate in fiecare an. Faptul ca un grup industrial atat de competitiv si solid financiar ia decizii de reducere a capacitatilor de productie si inchidere de capacitati trebuie sa ne dea tuturor de gandit", mai spun reprezentantii industriei lemnului.

 

Asistam in ultimul an de zile la o reducere fortata de activitate a industriei lemnului, obligata sa isi dimensioneze activitatea pe baza resursei de masa lemnoasa existenta in piata, artificial diminuata, resursa disponibila si la preturi mult mai mari, mai spun specialistii.

"Pentru a cuantifica efectele reducerii de activitate a industriei lemnului va invit sa extrapolati restrangerea activitatii productiei cu 30% a fabricilor grupului HS Timber la nivelul industriei lemnului din Romania, cu o cifra de afaceri totala de 7,1 miliarde euro, 150.000 de angajati si un aport valutar in balanta comerciala a Romaniei de 3,5 miliarde euro. Dar dincolo de efectele macroeconomice, uneori mai abstracte si mai greu de perceput, reducerea activitatii se rasfrange in reducerea ofertei si as remarca efectele de cresteri de preturi asupra consumatorilor:

● preturile cherestelei de rasinoase s-au dublat in ultimul an in Romania, de la o medie de 600-640 lei/mc la inceputul anului trecut pana la maxime de 1.200-1.500 lei/mc;

● pretul peletilor a crescut cu 70%-80%, de la 1.000 de lei/tona la 1.700 - 1.800 de lei/tona;

● inclusiv in cazul mobilei, cresterile de preturi sunt de la 15% la 60%, in functie de calitate, cu cresteri mai mari pentru mobila bazata pe lemn masiv", explica reprezentantii Prolemn.

 

 

Criza din industria lemnului este una artificiala, datorata implementarii unor masuri legislative inadecvate, care au condus la blocaje si la restrangerea artificiala a resursei de masa lemnoasa disponibila. Treptele escaladarii crizei au fost semnalate constant de catre Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn:

● la inceputul anului 2021 am semnalat blocajele care vor fi induse de implementarea fortata, neadecvata si cu multe disfunctionalitati tehnice a SUMAL 2.0. Blocajele induse pe termen scurt au condus la epuizarea stocurilor si inceputul unei spirale a preturilor. Dupa depasirea problemelor initiale, de operationalizare si a disfunctionalitatilor tehnice, au ramas problemele de arhitectura, cu blocaje persistente in evaluarea masei lemnoase de pe micile proprietati - un blocaj care a scos de pe piata un potential de 3-4 milioane mc de pe micile proprietati si vegetatia din afara fondului forestier. De asemenea, au ramas costurile administrative induse si mai ales piedicile aduse libertatii comertului, proceduri greoaie si inaplicabile inclusiv pentru importuri, mentionate si in comunicatul grupului HS Timber.

● In toamna anului 2021, pe fondul deficitului artificial de resursa si a crizei de resurse energetice, pretul lemnului de foc a crescut cu 30%-40%, iar in unele zone chiar mai mult, conducand la deturnarea resursei de calitate, necesara pentru industria lemnului, catre lemn de foc.

● In toamna anului 2021 preturile resursei de lemn - principalele sortimente industriale - erau deja duble fata de inceputul anului 2021. Busteanul de rasinoase a ajuns de la 360 lei/mc la inceputul anului la medii de 700 lei/mc si chiar mult peste aceste valori.

● Declinul productiei industriei lemnului din Romania a inceput sa fie vizibil in indicii productiei industriale incepand cu luna septembrie 2021, dar toate semnalele trase de catre Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn au fost ignorate de autoritati.

● Escaladarea cea mai grava a crizei a fost determinata de promovarea de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor a Ordinului 1947/2021 care prevede revizuirea retroactiva a evaluarii de mediu a amenajamentelor silvice - inclusiv a celor care aveau un aviz de mediu legal emis si erau aprobate prin ordin de Ministru.

● Ordinul 1947/2021 si procedura de evaluare de mediu au potentialul de a forta revizuirea evaluarii de mediu a amenajamentelor pentru 70% din suprafata padurilor din Romania, conducand la suspendarea aplicarii amenajamentelor pe perioada revizuirii!

● Ordinul a fost atacat in contencios de catre proprietarii de paduri si ocoale private si a fost suspendat in procedura prealabila, dar incertitudinea persista. Unele APM-uri opineaza ca suspendarea ordinului este aplicabila doar celor care au dat in judecata, Ministerul nu a comunicat daca incepe o procedura de modificare a ordinului sau doreste implementarea in continuare a acestuia. Este un haos in care nu exista nici o siguranta privind resursa care va fi disponibila in piata.

● Sub presiunea acestui haos legislativ, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva a luat o decizie pe care o consideram gresita, de a oferi la licitatiile principale pentru productia anului 2022 un volum de doar 2,5 milioane mc, redus cu 40% fata de valorile normale, in conditiile stabilirii unei cifre de recolta de 9,5 milioane mc in 2022. Pentru comparatie, posibilitatea de recolta data de amenajamentele silvice pentru padurile proprietate publica a statului comunicata de RNP - Romsilva este de 11 milioane mc, iar daca se raporteaza volumul ramas de recoltat la perioada de valabilitate a amenajamentelor, posibilitatea de recolta este de 13 milioane mc anual!

● Rezultatul acestei oferte reduse de masa lemnoasa in piata - preturile de adjudecare au crescut catre nivele de panica, nesustenabile, cresteri pana la o medie nationala de 391 lei/mc, o crestere de 250% fata de pretul din urma cu un an de zile, de 177 lei/mc.

● La rasinoase, pretul mediu national de adjudecare a fost de 573 lei/mc, cu un varf de 718 lei/mc pret mediu la Directia Silvica Suceava.

● Pentru comparatie, busteanul de gater de rasinoase, fasonat la drum auto, are preturi de maxim 110 lei/mc in Europa. Comparati cu preturile din Romania, luand in considerare ca randamentul de sortare de la lemn pe picior in bustean de gater este de maxim 65-70% si trebuie adaugate si cheltuielile de exploatare!

 

In cadrul lucrarilor Forumului Padurilor, Industriei lemnului si Bioeconomiei s-a aratat ca lemnul din padurile gestionate durabil ale Romaniei este o resursa pentru dezvoltare, decarbonare si reducerea costurilor cu energia.

Fundamentele gestionarii sustenabile a padurilor sunt solide: suprafata padurilor Romaniei creste constant, padurile Romaniei au structuri primare, identic naturale intr-o proportie foarte ridicata de peste 91%, cu o biodiversitate ridicata, recoltam sub 40% din cresterea neta a padurii, conform INS si Eurostat, mult sub media europeana de 70%. Cum valorificam resursa de lemn din padurile gestionate durabil ale Romaniei?

 

Impact economic si social:

● impact economic: cifra de afaceri - 7,1 miliarde euro. Exporturi - 3,5 miliarde euro anual;

● impact social: 150.000 de locuri de munca directe, 300.000 de locuri de munca cu includerea efectului de antrenare pe orizontala;

● 5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemn de foc - biomasa.

 

Impact de mediu:

● serviciile de mediu - beneficiile ecosistemice-aer, apa, protectie a solului, biodiversitate;

● 24 milioane tone CO₂ bilant de fixare neta de carbon in paduri si produse din lemn;

● 14 milioane tone CO₂ salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substitutie al produselor din lemn, prin evitarea utilizarii altor materiale cu amprenta de carbon mai mare;

● minim 13 milioane tone CO₂ emisii substituite prin energia termica folosita pentru incalzirea celor 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili!

 

Criza din industria lemnului este artificiala, dar daca se prelungeste durata acesteia, efectele prin decapitalizarea industriei lemnului si reducerea capacitatilor de productie se vor rasfrange pe termen lung.

Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn solicita demararea rapida a unui proces consultativ si considerarea urmatoarelor masuri:

● eliminarea blocajelor induse de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice;

● stabilirea cifrei de recolta si ofertarea de masa lemnoasa de catre RNP - Romsilva cu respectarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, HG 715/2021, art. 5, la nivelul posibilitatii prevazute de amenajamentele silvice;

● finantarea sectorului forestier - pe linie de investitii in accesibilizarea fondului forestier si tehnologie de exploatare prietenoasa cu mediul, logistica pentru depozitare si sortare a masei lemnoase prin Planul National Strategic 2023-2027;

● eliminarea barierelor si costurilor administrative inutile induse de SUMAL in circulatia masei lemnoase, cu excederea cerintelor Regulamentului european 995/2010 (EUTR).